Meniu

Cum cumpăr
Cum vând
Contact
Contul meu
Română
Cadouri

Carte rară, Documente, Fotografie și Afișe

Artă Religioasă de colecție

Artă Asiatică, Obiecte tehnice, Taxidermie, Curiozități, Antichități

Bijuterie, Ceasuri

Pictură, Sculptură, Gravură

Numismatica, Medalistica, Hărți, Arme și Decorații

Lux, Eleganță, Mașini și Băuturi de colecție

Artă Populară de colecție

Sneakers & Toys

Descopera

Departament de consultanți de artă

Departament de evaluare







5. Valea Agapiei

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

5. Valea Agapiei

1872, Corni, Botoșani - 1944, Bucureşti

Estimare:
EUR 5.000 - 8.000
Adjudecat
EUR 4.000

Bibliografie

DREPTU, Ruxandra, ”Octav Băncilă”, Ed. Meridiane, București, 1987

ulei pe pânză, 57 x 39 cm, semnat, datat și localizat stânga jos, cu roșu, Octav Băncilă, 1915, Agapia

Conturat de opera sa cu caracter social, în centrul căreia a stat omul, particularizat prin reprezentarea tragică, fie în ipostaza țăranului român, fie în cea a proletarului ori a micului meșteșugar, lui Octav Băncilă i s-a evidențiat de către critica de artă o serie de elemente definitorii ce l-au impus istoriei artei românești. Cu un an înainte de a fi numit profesor la Belle Arte în Iași (1916), Octav Băncilă realiza parte din cele mai cunoscute lucrări ale sale de factură socială și deschidea o expoziție la București, din care vindea toate lucrările și de pe urmele căreia primea atât laude cât și critici. 1915 este anul creării și expunerii lucrărilor ”Pax”, considerat un tablou manifest împotriva războiului și ”Muncitorul, Revoluția și Dreptatea”, amintind de aceeași critică la adresa războiului, dar și de tematica proletară. În cele peste 100 de lucrări expuse se regăseau și subiectele rurale, dar și portrete ale familiei, cât și o serie de peisaje înfățișând în special grădini urbani și rurale. În opera pictorului, peisajul a fost analizat în raport cu subiectul uman preferat, ca un cadru necesar evidențierii și încadrării omului. Deși există mențiuni asupra realizării de peisaje, posteriorității i-au fost transmise puține redări ale naturii din care să lipsească elementul uman. Folosit în perioada criticii sociale ca ”ambianță”, genul a obținut autonomie în opera sa, în urma a varii sinteze, dar s-a regăsit, sporadic la început și cu mai multă pregnanță odată cu trecerea anilor, constant în opera sa. Astfel, identificăm printre operele realizate în 1915 și această vedere asupra Agapiei, localitate din zona Neamțului. Ruxandra Dreptu, autoarea monografiei din 1987, urma primele sugestii făcute de Petru Comarnescu asupra absenţei unei ”argumentații estetice” în opera sa. Caracterul social și protestatar l-a făcut pe Băncilă să prefere ”acțiunea, mișcarea”, recurgând ”la forme dinamice, la atitudini ce surprind mișcarea sau un gând mobilizator”. Această preferință fusese educată și în perioada de studii muncheneze când pictorul ia contact cu primele afișe ce îi oferă ”exemplul demersului critic ca formă de protest în artă”. Cu toate acestea, în peisaj ”regăsește farmecul detaliilor și al culorilor luminoase”. Lipsa perspectivei din genul portretului, în care personajele sunt singularizate în prim planuri agresive prin supradimensionarea extremităților, este compensată în peisaj prin structurarea în registre succesive, delimitate și cu ajutorul cromaticii. Casele cu acoperișuri roșii, ca și turla mănăstirii punctează relieful, delimitându-se din vegetația abundentă. În fundal dealurile se filtrează în lumina amiezii, în nuanțe de albastru, sugerând aerul tare de munte. Senzația greoaie dată de împăstarea stilului este combătută de redarea impresionistă a peisajului. De factură obiectivă, modul de a privi al pictorului se îmbină surprinzător cu subiectivitatea unei redări de factură plein-airistă a tușelor suprapuse de nuanțe apropiate de verde și albastru. Aceeași impresie vie o lasă și acoperișul din prim planul tabloului, în care ocrul și brunul șindrilei este evidențiat prin albul nuanțat cu albastru, sugerând astfel jocul luminii ce străbate frunzișul. Peisajul lui Băncilă respiră o prospețime ce i-a fost rar atribuită stilului și care combate impresia generală de mine­ralizare, specifică tuturor pictorilor care abodează acest stil bogat în materie picturală. Într-o epocă în care pictorul se afirma pe simeze cu unele dintre cele mai reprezentative opere de factură socială, acest tablou dovedește plăcerea escapadelor în fața naturii, o vivacitate și o bucurie a peisajului ascunsă de lucrările cu caracter critic.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.

SESIUNE
Joi, 16 decembrie 2010 00:00

Alte loturi asemănătoare

Tufănele

69. Tufănele

Dumitru Ghiaţă

Dumitru Ghiaţă

    Estimare: EUR 3.500 - 5.000
    Adjudecat EUR 10.000
Urme pe apă

91. Urme pe apă

Onisim Colta

Onisim Colta

    Estimare: EUR 1.000 - 1.500
    Adjudecat EUR 850