Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
ulei pe pânză lipită pe carton, 89 x 65.5 cm, semnat şi datat stânga jos, în creion, "Bălţatu, (1)923"
Adam Bălţatu este un reprezentant al postimpresionismului liric moldovean ce întreţine constant gustul publicului pentru viziunea de filieră grigoresciană şi luchianescă, uneori energizată de câte un accent melancolizant. Student la Iaşi în perioada 1914 – 1917 alături de Tache Soroceanu, M. W. Arnold, Nutzi Acontz, dar mai ales prietenii buni Băeșu și Onofrei etc. a călătorit la Roma pentru studii la Institutul Superior de Belle Arte, întâlnindu-se în capitala Italiei cu Sabin Popp, Ştefan Neniţescu, subtilul critic de artă, cu Lucian Grigorescu. Iconografia locurilor predilecte din peisaj, care dispăruse aproape cu totul din curentul artei occidentale, în arta românească a supravieţuit în toată epoca interbelică şi prin intermediul unor pictori ca Bălţatu, dar şi prin reprezentanţii avangardei, ce vor adera treptat la un modernism moderat. Această continuitate de înfăţişări variate şi gradate va asigura, în primii ani, cei mai grei, de după 1944, persistenţa unei decenţe a reprezentării picturale încarnată mai autentic, în peisajul de factură tradiţională sau post - impresionistă. Acest tip de peisaj a rămas, după 1944, unicul refugiu geografic în faţa asaltului ideologic al pretenţiilor esteticii realist -socialiste. Adam Bălţatu se încadrează cu o voce aparte în acest batalion de creaţie. Începutul anilor ’20 a reprezentat pentru Bălțatu probabil etapa cea mai importantă din evoluția sa, marcând momentele în care își reconfirma apartenența la o pictură modernă, nedesconsiderând însă farmecul temelor clasice. Anii petrecuți în Italia, la Roma, Veneția sau Napoli, i-au întărit credința în importanța lucrului în natură, însă valoarea picturală a operelor renașterii și clasicismului italian, chiar universal, aveau să îi marcheze interesele de mai târziu. În această cheie putem înțelege locul compoziție de față, care preia motivul nudului tratat în natură, temă cu puternice rădăcini baroce. Amintind de “Cele trei Grații” ale lui Rubens, care prelua tema clasică și o recompunea folosind drept modele femei mature, robuste și corpolente, uleiul lui Bălțatu rezonează cu acele precepte, dar amintește și de compozițiile cu nuduri realizate de Gh. Petrașcu, în care motivul central era tratat într-o manieră naturalistă, iar restul picturii răspundea unor interese decorative.
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
