Bibliografie

COSTESCU, Eleonora, „Gheorghe Petraşcu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975 OPRESCU, George, ”Gheorghe Petrașcu”, Ed. Meridiane, București, 1963 SCHOBEL, Doina, CONSTANTINESCU, Paula, ”Expoziția de pictură Gheorghe Petrașcu”, Muzeul de Artă al R.S.R., București, 1972 ZAMBACCIAN, K. H., „G. Petraşcu”, Ed. Cartea Românească, Bucureşti

ulei pe pânză, 51 x 61 cm, semnat și datat dreapta sus, cu albastru, G.Petrașcu, (1)933

Deşi în realizarea naturilor statice, Petrașcu apelează la câteva elemente esenţiale, pe care le repropune de fiecare dată în compoziţie, aceste obiecte dobândesc noi semnificaţii şi o nobleţe desăvârşită ce lasă să se întrevadă preţiozitatea coloritului, voluptatea materiei, bogată în efecte de o însemnată plasticitate. Departe de a reda prospeţimea elementelor naturii, efectul pictural al operelor lui Petraşcu ar trebui căutat în materialitatea universului anorganic – smalţuri, pietre preţioase, pământuri arse, cristale – în care fructele, florile s-au pietrificat într-o profundă încremenire, corespunzând în acest fel personalităţii artistului, puţin sociabil. În ciuda firii aparent dure, tema florilor, cu a lor gingăşie şi fragilitate, a fost deosebit de îndrăgită de artist, acesta dedicându-le un număr impresionant de lucrări (de la cele câteva pânze expuse în primii ani ai secolului XX, ajunge la câteva zeci, în 1919). Originalitatea viziunii sale artistice îi conferă un loc în rândul celor mai însemnaţi pictori de flori. Spre deosebire de prospeţimea şi naturaleţea florilor de măr sau măceş ale lui Grigorescu, de viziunea uşor simbolistă a acestora în operele lui Luchian, florile lui Petraşcu, asemenea celor palladiene, se supun viziunii statice a artistului, situându-se într-o sferă ce depăşeşte naturalul. Dacă prin florile celor doi mari clasici trece seva vieţii, florile pictate de Petraşcu nu respiră, nu freamătă, nu trăiesc. Această senzaţie de catalepsie a corpurilor ne-o oferă şi florile operei „Crizanteme”. Păstrând culoarea vie asemenea imortelelor, crizantemele lui Petraşcu s-au cristalizat, făcând pastă comună cu smalţul ulcelei în care au fost puse. Pentru a exprima frăgezimea florilor, pictorul alege o pastă suculentă, sticloasă, pe care o întinde cu vârful cuţitului, în mişcări decisive. (M.N.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.