Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
ulei pe pânză, 46,5, semnat stânga jos, cu roșu, Dărăscu
Imaginarul dărăscian este probabil unul dintre cele mai impozante ale picturii românești interbelice. Peisajul, înțeles prin maniera și însușirile impresioniste și post-impresioniste, a reprezentat pentru artist principala metodă de a traduce coerent bagajul cromatic însușit încă din primii ani de practică artistică. Sensibilitatea formei colorate a fost tradusă în timp prin capacitatea de a depăși instanța logică a suprafețelor ce erau delimitate exclusiv prin desen, meteahnă ce îi aduceau lui Dărăscu, la începutul carierei, critici mai puțin măgulitoare. Modalitatea prin care pictorul a depășit pragul decisiv între desenator și colorist (de cea mai înaltă factură) a fost reglementată exclusiv de reconsiderarea atât a paletei cromatice, dar mai ales a modalității de construire a formei, prin tușă, apoi prin culoare, lumină și umbră. Acest proces a devenit relevant atunci când vizualul a oferit calitățile necesare noii îndeletniciri picturale, tradus prin descoperirea, pe rând, a Veneției și a Dobrogei. Una dintre cele mai importante etape pe care le-a cunoscut pictura lui Dărăscu ne este oferită de popasul cu adevărat însemnat pe meleagurile dobrogene. Recunoscut pentru seriozitatea și dorința de cunoaștere, artistul nu a ezitat în a parcurge întregul teritoriu dintre Dunăre și mare, fiind printre puținii care au reușit să acopere pictural această suprafață. De la porțile Deltei și până la porturile de la mare, Dărăscu a pictat omul, dar mai ales locul, probabil unul dintre cele mai specifice pe care peisajul românesc le poate oferi. Principalele spații din care au pornit interogațiile plastice au fost cele două borne geografice ale Dobrogei, Tulcea, drept intrare în Deltă, și Balcicul, acea colonie magică de pe malul Mării Negre. De îndată ce materialitatea vizuală s-a stabilizat în priveliștile oferite de locurile enunțate mai sus, Dărăscu a purces la implementarea bagajului pictural (eminamente cromatic) în compoziții relevante atât într-un discurs plastic, dar și într-unul figurativ, fiind “vinovat” de modelarea unei cartografii relevante spațiului românesc (dobrogean). În “Han la Giurgiu” Dărăscu ne prezintă fugitiv, dar integral în esență, o instanță grăitoare a locului, într-un peisaj reglementat de astă dată nu de natură, ci mai mult de om și de imediatețea existenței firești. De un profund caracter intimist, priveliștea, privită dintr-un punct cu unghi închis, ne introduce în familiaritatea pictorului, așa cum o concepea acesta în funcție de însemnătatea locului străbătut. Paleta cromatică, echilibrată și pe alocuri sobră, nu diminuează cu nimic caracterul hedonist al picturii, care se întregește în atmosfera tipic dărăsciană. Tușele rapide sunt cele răspunzătoare de atingerea efectelor cromatice inedite și sunt alternate de suprafețele logice și concise, menite să amintească forma și recognoscibilitatea întregii imagini. (I.P.)
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
