118. Natură statică cu fructe de toamnă [1872]
Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
118. Natură statică cu fructe de toamnă [1872]
1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina
Estimare:
EUR 25.000 - 40.000
Neadjudecat
Bibliografie
A l’apogée de l’Impressionnisme. La collection Georges de Bellio, Musée Marmottan Monet. Académie des Beaux Arts. Institut de France, Ed. La Bibliothèque des Arts, Lausanne et Musée Martmottan Monet, Paris, 2007 (studii de: Marianne Delafond, Remus Niculescu). Costina Anghel, Mariana Vida, Repertoriul picturii românești moderne, vol.II, literele F-H, Muzeul Național de Artă al României, București, 2016. Nicolae Grigorescu (1838-1907). Itinéraire d’un peintre roumain de l’Ecole de Barbizon à l’impressionnisme, Somogy Editions d’Art, Paris/Musée des Beaux-Arts d’Agen, Agen, 2006. Remus Niculescu, Expoziția Nicolae Grigorescu, catalog, Muzeul de artă al RPR, București, 1957. G. Oprescu [-R.Niculescu], N.Grigorescu, vol.I, ed.Meridiane, București, 1961. O.A. Vlahuță, Pictorul N.I.Grigorescu.Viața și opera lui, ediția Casei Școalelor, Socec, București, 1910.
ulei pe pânză, 40.5 x 34.5 cm, semnat și datat stânga jos, cu negru, "Grigorescu, (1)872"
Provenienţă
colecția graficianului Henri Daniel; din 1940 în colecția Dr. Sotir Ciorapciu
În expoziția conținând „nu mai puțin de 144 de lucrări” deschisă la București în 1873 (o personală în cadrul marii expoziții a Societății Amicilor Bellelor Arte), Grigorescu a prezentat picturi realizate în Franța de unde se întorsese în 1869, dar și în România. Între acestea își găseau loc și naturile moarte cu vânat, cu flori, cu fructe, desigur mai puține decât peisajele.
În anul precizat pe lucrarea de față (1872), Grigorescu se afla în țară lucrând în spiritul picturii franceze realiste, o ambianță de care se despărțise de curând. Pregătea desigur participarea sa la evenimentuluil artistic amintit ce urma să aibe loc peste un an.
Lucrarea comentată aici poartă pecetea elaborărilor cu același subiect și în aceleași modalități picturale cu cele datând din anii formației de la Paris și Barbizon. De aceea nu excludem ipoteza apartenenței acestui tablou la categoria de picturi expuse în 1873 (sau măcar legate de perioada pregătirii expoziției). În catalogul (ediția a II-a), al expozițiunei citate, găsim dealtfel o lucrare intitulată Struguri (p.8, cat. 187), sau o alta, Struguri și alte fructe (p.9, cat. 211). Construită din fructe diverse așezate intr-un piesă mare de veselă, une bassine (poate franțuzească, așa apare în pânze înrudite), compoziția se impune ca o variațiune pe aceeași temă cu lucrarea Pot aux fleurs (1864), pictată la Barbizon și aflată în continuare la fața locului, în posesia Muzeului Ganne din celebra localitate atât de apreciată de pictori în secolul al XIX-lea. Demne de a fi comparate, cele două naturi moarte sunt realizate în interior, în ecleraj de seară, efectul pictural fiind creat prin contrastul dramatic dintre ambianța de întuneric - penumbre și zona centrală, puternic luminată - vasul cu fructe (respectiv flori). Mai simplă compozițional și neavând somptuozitatea de execuție a picturii de la Muzeul Ganne - aceasta special destinată colecției Hanului Ganne - tabloul nostru este mai degrabă un exercițiu pictural ce se apropie prin racorduri tonale și calitatea așternerii materiei picturale, de Natură moartă cu struguri, din patrimoniul MNAR, inv. 109.560/11.230. În raport cu aceasta din urmă, diferențierile provin în principal din formatul diferit al pânzelor suport, vertical la pictura noastră, orizontal la cea din Muzeu. Punerea în pagină și vocabularul plastic al lucrării examinate acum (ca și în cazul altor lucrări ale artistului român) sunt desigur redevabile și unor pictori contemporani cu Grigorescu, specializați în genul naturii moarte, precum François Bonvin (1817-1887) pe care Grigorescu l-a putut cunoaște și personal, cu ocazia vizitelor făcute către 1864-1865 în colecția doctorului Louis La Caze.
Încadrată în ramă franțuzească tipică perioadei Napoleon al III-lea, pânza prezintă pe verso eticheta ovală F.FERDINANDY/Doreur/Stavropolis No. 7, ceea ce ar putea indica, eventual, trecerea tabloului prin expozițiile anilor 1880 deschise la București în sala din strada Stavropoleos (v. Petre Oprea, „Stavropoleos, prima sală permanentă de expoziții din România”, in volumul Prospectări în arta românească, ed. Litera, București, 1973, p.56-63). (I.B.)
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
SESIUNE
Întreabă-mă despre acest lot
Alte loturi asemănătoare
