160. Muzele contrastelor (II) [1972]
Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
160. Muzele contrastelor (II) [1972]
1932, Dobriceni, Olt - 2008, Bucureşti
Estimare:
EUR 6.000 - 9.000
Adjudecat
EUR 18.000
Bibliografie
FLOREA, Vasile, ”Sabin Bălașa”, Editura Meridiane, 1984 SPIRIDON, Ioana, ”Sabin Bălașa, Albastru”, Art Safari, 2020
ulei pe pânză, 54.5 x 73.5 cm, semnat și datat stânga jos, cu albastru, "Sabin Bălașa, 1972"
Lucrările lui Sabin Bălașa transcend realitatea și se împletesc cu metafora, poezia și fabulosul. În opera artistului, ele depășesc statutul de tematici esențiale ale creației și devin trăsătura definitorie. Astfel, pictorul abordează subiecte precum viața și moartea, copilăria și tinerețea, sau forța creației umane, suprapuse în fundalul universului nemărginit.
Figurile umanoide, de o frumusețe stranie, rece, ireală populează lumea fabuloasă conturată de Bălașa. Acestea sunt surprinse în posturi nobile și expresive, devenind motivul recurent, esențial al picturii lui Bălașa. Deși exagerarea subiectelor desprinse din afara cotidianului mundan trimite la supranatural și la atemporalitate, ele sunt percepute de privitor în cel mai firesc mod, fără o interogare a provenienței lor.
În opera lui Bălașa, culoarea albastru - într-o nuanță de ultramarin uniform, așternut omogen și clar - domină decisiv lucrările. Albastrul capătă valențe divine, reprezentând conexiunea dintre fizicul uman și inefabilul ceresc. Această alegere nu e o întâmplare pentru artist, ci conține semnificații profunde, caracteristic românești: ”Albastrul meu e din Miorița și din Eminescu, adică din matricea noastră spirituală”.
În anii '70, Bălașa se află în plină perioadă de afirmare artistică și profesională. În spiritul ”romantismului cosmic”, așa cum i-a spus Bălașa, opera sa împletește realul și irealul, individualul și universalul în compoziții fantastice lucide. Bălașa se împotrivește artei convenționale, apropiindu-se mai degrabă de artiștii suprarealiști, la care apreciază prevalența figurativismului și tendința spre metafizică. Remarcăm aceste trăsături în lucrările artistului, însuși spunând că ”marea artă este esențialmente figurativă”.
In general, personajele feminine ale lui Bălașa pot fi considerate Mame, Zeițe, Muze, susținând ”armonia luminii”. Identificăm în lucrarea de aici reprezentarea iconografică duală a contrastelor, așa cum există natural în cosmos. Opoziția este sugerată prin coloritul opus al celor două subiecte, dar armonios complementare prin fizionomie. Între ele este sugerată o conexiune profundă, reprezentată de metafora care duce cu gândul la soare și la lună, la zi și la noapte, amândouă indispensabile vieții. Simbolul dualității îl întâlnim în numeroase lucrări semnate Bălașa, dintre care amintim ”Cuplu”, ”Surorile” și ”Sentiment”.
Compozițiile lui Bălașa sunt echilibrate, există o unitate între formă și conținut, între aparență și subtext. Ele reprezintă mesaje prin care artistul încurajează privitorul să își pună întrebări despre însăși marile teme ale existenței umane. (L.M.)
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
SESIUNE
Întreabă-mă despre acest lot
