25. Natură statică cu statuetă orientală [1940-1943]
Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
25. Natură statică cu statuetă orientală [1940-1943]
1871, Iaşi - 1956, Bucureşti
Estimare:
EUR 25.000 - 35.000
Adjudecat
EUR 24.000
Bibliografie
CRIȘAN, Dana, “Pallady scriind. Jurnale, scrisori, însemnări”, Ed. Compania, București, 2009 GEORGESCU, I.L., “Pe urmele lui Pallady”, Ed. Lumina Lex, București, 1998 ŞORBAN, Raoul, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975
ulei pe carton, 61 x 49.5 cm, semnat lateral dreapta, în creion, "Pallady"
Informații documentare
Opera este reprodusă în albumul "Pallady", Alexandru Cebuc, Monitorul Oficial, București, 2008 la pag. 137.
Opera de un înalt nivel artistic a lui Pallady a fost pusă de critica de artă în relaţie cu spiritul școlii franceze, manifestat prin nevoia de ordine, de echilibru, de măsură, de sinteză şi de claritate, precum şi prin logica lăuntrică a operei sale. Personalitatea sa imprimă operei un caracter contemplativ, intelectualizat, reflectând felul în care artistul priveşte şi înţelege lumea. Un aspect semnificativ al concepţiei sale despre viaţă este acela ce ţine de raportarea sa la urât, manifestat mai ales în caracterul uman. Luciditatea îl face pe Pallady să devină dezgustat de urâtul vieţii cotidiene, care îl obsedează şi de care încearcă se evadeze, departe de oameni. Arta este refugiul său, pentru că acolo poate corecta viaţa, iar realitatea este aceea a propriei viziuni ce tinde către perfecţiunea lucrurilor. În lumea familiară a atelierului, Pallady a compus regii pentru compoziţii cu nuduri şi naturi statice, alăturând obiecte obişnuite pentru a obţine acorduri de linii, forme şi culori, dar şi raporturi între semnificaţii. Lucrurile pe care Pallady le aşează pe pânză după propriul ideal de ordine îşi pierd utilitatea pe care o au în lumea cotidiană, iar aparenţa fidelă realităţii nu mai este necesară. Inspirat de opera lui Cézanne, construieşte compoziţii eliberate de convenţia asemănării cu natura, precum şi de orice efecte decorative, căutând să transmită stări ale unei realităţi subiective. Naturile moarte ale lui Pallady sunt rezultate ale experimentelor şi teoriilor sale artistice, fiind totodată martorii stării de conflict în care se afla cu societatea vremii şi expresia aspiraţiei sale spre o lume mai bună.
Obiectele nu apar niciodată incidental în regia interioarelor lui Pallady şi nici doar pentru estetica volumelor lor, ci sunt alăturate pentru a comunica un mesaj, în maniera în care artistul înţelege să o facă, refuzând recursul la naraţie. În cazul de față, statueta- afară de aportul formei sale exotice la întregul compoziţional - sugerează atmosfera confortabilă, relaxată şi meditativă, caracteristică practicii tradiţionale orientale. Apariția ei o putem corela unui mic și concis ciclu, în care regăsim 2-3 statuete orientale (ce reproduc imaginea lui Budha) sau desene cu același subiect compuse în naturi statice ce se aliniază unui circuit estetic coerent. Alături de "Bugha și crăițe" (din catalogul expoziției centenarului “Theodor Pallady”, București, 1971-1972, pag. 230) și "Statuie și evantai" (Muzeul de Artă Craiova, inv. 1065) regăsim în opera de față alternanțe tipice pentru compoziția lui Pallady, unde cotidianul evidențiază spiritualul.
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
SESIUNE
Întreabă-mă despre acest lot
Alte loturi asemănătoare
