otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
Anii ‘40 reprezintă în opera lui Țuculescu o perioadă extrem de reprezentativă pentru evoluția ulterioară, începutul abstractizării - reprezentat, la rându-i, de perioada folclorică. Peisaje bucureștene sau din zona Mangaliei, lucrările din această perioadă nu se desprind de figurativ, ci pornesc de la realitate, pentru ca, prin subtile sinteze, să accentueze evoluția stilistică. În 1945, Țuculescu se afla în București, sfârșitul războiului găsindu-l zguduit profund - între 1943 și 1945 nu a putut practica pictura, fiind concentrat și apoi mobilizat și trimis pe front ca medic. Etapa de creație anterioară mobilizării se găsea deja într-un stadiu matur, fiind coagulată în jurul așa-numitelor ”Câmpuri de rapiță”. Acestea apar în paralel cu seria de nocturne impregnate de un spirit expresionist profund și, astfel, perioada 1940 - 1943 se individualizează coerent în continuarea perioadei grecești. Apare o formulare relativ paradoxală a vizualului, care acum se încarcă de un anumit narativism al imaginii. Caracterul expresionist se traduce prin mici motive ce apar integrate unui complex realist, atmosfera fiind încărcată de un anume decorativism. Elementul ce temperează perioada ’45 - ’46 este tocmai lipsa unei implicări emoționale din partea lui Țuculescu, care nu poate accesa încă nivelurile cele mai profunde ale imaginației. Bineînțeles că această eliberare onirică se va împământeni din 1947 încolo, când începe binecunoscuta perioadă “folclorică”. Reconsiderându-și opiniile despre țelul și direcția artei sale, Țuculescu anului 1945 ni se relevă poate mai încordat, mai direcționat spre tendințele expresioniste, fapt mai mult decât plauzibil, având în vedere contextul social, dar și propria-i biografie. Peisajul rămâne una dintre singurele abordări în plan figurativ, dar imaginarul este mult mai concentrat. Compoziția este coordonată după principii de construcție cezanniană, iar saturația vizuală a complexului cromatic este dobândită prin conceperea unui registru pictural coerent. Imaginea se încarcă de vitalitate o dată cu o mobilizare creativă a artistului, care recreează o dublă percepere a realității, prin simțul văzului și prin receptarea interiorizată. Prin folosirea iscusită a negrului, în contur sau în materie, Țuculescu izbutește să imprime motricitate și suflu întregii compoziții. În modulare valorică, peisajul nostru se fixează în continuarea perioadei întunecate, imaginea fiind apăsătoare, amintind stările tipice expresionismului poetic. Faptul că pictorul pune accent pe articularea logică a celor trei registre oferă un argument pentru validarea unui discurs cognitiv, puternic și expresiv. Viziunea de ansamblu este coordonată de o spiritualizare a motivului extras din natură, susceptibil astfel de o interpretare subiectivă.
ulei pe pânză, semnat şi datat stânga jos, cu negru, I. Ţuculescu, (19)45
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Anii ‘40 reprezintă în opera lui Țuculescu o perioadă extrem de reprezentativă pentru evoluția ulterioară, începutul abstractizării - reprezentat, la rându-i, de perioada folclorică. Peisaje bucureștene sau din zona Mangaliei, lucrările din această perioadă nu se desprind de figurativ, ci pornesc de la realitate, pentru ca, prin subtile sinteze, să accentueze evoluția stilistică. În 1945, Țuculescu se afla în București, sfârșitul războiului găsindu-l zguduit profund - între 1943 și 1945 nu a putut practica pictura, fiind concentrat și apoi mobilizat și trimis pe front ca medic. Etapa de creație anterioară mobilizării se găsea deja într-un stadiu matur, fiind coagulată în jurul așa-numitelor ”Câmpuri de rapiță”. Acestea apar în paralel cu seria de nocturne impregnate de un spirit expresionist profund și, astfel, perioada 1940 - 1943 se individualizează coerent în continuarea perioadei grecești. Apare o formulare relativ paradoxală a vizualului, care acum se încarcă de un anumit narativism al imaginii. Caracterul expresionist se traduce prin mici motive ce apar integrate unui complex realist, atmosfera fiind încărcată de un anume decorativism. Elementul ce temperează perioada ’45 - ’46 este tocmai lipsa unei implicări emoționale din partea lui Țuculescu, care nu poate accesa încă nivelurile cele mai profunde ale imaginației. Bineînțeles că această eliberare onirică se va împământeni din 1947 încolo, când începe binecunoscuta perioadă “folclorică”. Reconsiderându-și opiniile despre țelul și direcția artei sale, Țuculescu anului 1945 ni se relevă poate mai încordat, mai direcționat spre tendințele expresioniste, fapt mai mult decât plauzibil, având în vedere contextul social, dar și propria-i biografie. Peisajul rămâne una dintre singurele abordări în plan figurativ, dar imaginarul este mult mai concentrat. Compoziția este coordonată după principii de construcție cezanniană, iar saturația vizuală a complexului cromatic este dobândită prin conceperea unui registru pictural coerent. Imaginea se încarcă de vitalitate o dată cu o mobilizare creativă a artistului, care recreează o dublă percepere a realității, prin simțul văzului și prin receptarea interiorizată. Prin folosirea iscusită a negrului, în contur sau în materie, Țuculescu izbutește să imprime motricitate și suflu întregii compoziții. În modulare valorică, peisajul nostru se fixează în continuarea perioadei întunecate, imaginea fiind apăsătoare, amintind stările tipice expresionismului poetic. Faptul că pictorul pune accent pe articularea logică a celor trei registre oferă un argument pentru validarea unui discurs cognitiv, puternic și expresiv. Viziunea de ansamblu este coordonată de o spiritualizare a motivului extras din natură, susceptibil astfel de o interpretare subiectivă.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
