309. Natură statică de atelier [1940]

Întregul univers palladyan stă sub semnul formelor armonice, pure, simple, spirituale și totodată pline de eleganţă. Artist cu o cultură deloc indiferentă, cu un limbaj subtil şi deplin, trecut prin filtrul rafinamentului modernismului, Pallady oferă prin arta sa un conţinut ce-şi trage seva dintr-o anumită ambianţă caracteristică vieţii de la oraş, aducând pentru prima dată expresii noi în artă, în direct contrast cu idilismul rural al lui Grigorescu şi cu nostalgiile populare ale lui Luchian. Interpretului prin excelenţă a universului satului românesc, Grigorescu, i se opune creatorul de mare prestigiu al esteticii de inspiraţie citadină, în care recunoaştem semnificaţia şi sensibilitatea lumii urbane, neimaginate pictural până la Pallady. Cu această nouă poetică, arta lui Pallady a exercitat o influenţă majoră în dezvoltarea artei româneşti. Pallady rămâne în memoria artei româneşti ca un pictor al ambianţei citadine. Mai mult decât propria natură melancolică, decât sentimentele, decât elementele literare ce-l inspiră, ori decât motivele naturale ce-i furnizează pretexte – grădini, copaci, vase de flori – Pallady este un citadin, prin structura sufletului şi prin conştiinţa sa. Personalitate retrasă în propriul univers interior, orizontul inspiraţional al lui Pallady s-a restrâns succesiv, dar nu în sensul unei limitări, ci în sensul itinerariului tematic, retrăgându-se din sfera cotidianului citadin în propria lume a existenţei. Dacă iniţial a pictat peisaje şi nuduri en plein air, mai apoi s-a retras în mediul familiar al propriei camere, a cărei fereastră deschisă lăsa să se întrevadă priveliştea împrejurimilor, pentru ca ulterior să se concentreze exclusiv asupra subiectelor aflate în intimitatea atelierului său, unde vibraţiile interioare nu se puteau risipi. În naturile statice, obiectele sunt aproape nule în semnificaţia lor: un vas de flori, o scrumieră, o pălărie, câteva fructe, cărţi sau o draperie îşi pierd utilitatea pe care o au în lumea cotidiană. Asemenea lui Cézanne, de la care se inspiră, Pallady construieşte compoziţii în care structura formei devine din ce în ce mai independentă de aspectul lucrurilor, iar culoarea şi lumina se eliberează de asemănarea cu natura. Naturile moarte ale lui Pallady sunt rezultate ale experimentelor şi teoriilor sale artistice, fiind deopotrivă martori ai stării de conflict în care se află cu societatea vremii și expresie a aspiraţiei sale spre o lume mai bună. Acest discurs aproape generalizant despre maniera lui Pallady pare să fie contrazis în opera “Natură statică de atelier” tocmai datorită acestei recuzite folosite de artist. În centrul operei este plasat un portret creionat al lui Yvonne Cousin, partener de viață și model pentru artist pentru circa 15 ani. Dat fiind faptul că opera este periodizată 1940, iar Cousin deceda în cursul anului 1939, apariția desenului oferă o notă profundă de intimitate acestei opere. Prin postura omagială oferită portretului, compunerea sobră, dar expresivă și concentrată în regim formal care nu deviază spre un intimism desuet, Pallady rămâne totuși un artist cerebral.

Bibliografie

M NDRESCU, Anatol, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971 NANU, Adina, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, 1963 ŞORBAN, Raoul, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975

Dimensiuni

width 49 cm, custom 60,5

Descriere

ulei pe pânză lipită pe carton, semnat central dreapta, în creion, T. Pallady

Lot.notes

Pe verso inscripție olografă Z - 2 - (12).

Datare

1940

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.