322. Eva și șarpele [1910-1913]

Născută în 1879, la Căineni, judeţul Vâlcea, Cecilia Cuțescu și-a legat, prin căsătorie, destinul de familia Storck, artiști inovatori ai sculpturii românești. Alături de soțul ei, sculptorul Fritz Storck, Cecilia Cuțescu va intra în panoplia celor mai importante personalități ale culturii și societății românești, activitatea ei depășind lesne pragul de pictor. Una dintre cele mai apreciate muraliste, primul profesor femeie din Școala românească de arte (1916), director al Sindicatului artelor (1933), apropiată a Reginei Maria și soră a uneia dintre cele mai însemnate sufragete din spațiul autohton (Ortansa Satmary), imaginea Ceciliei Cuțescu-Storck în epocă vibrează și astăzi în marele tablou al societății românești. A urmat studiile la München, sub îndrumarea profesorilor Fher şi Schmidt și la Paris, la Academia Julian, având ca profesori pe Jean Paul Laurens şi pe Benjamin Constant. În capitala bavareză a luat contact cu Jugendstil-ul. Considerat originea artei moderne, nu a exercitat asupra artistei o impresie imediată, plecând, în 1899, spre Paris. Același interes pentru latura socială a însoțit-o și în Franța, unde și-a rafinat tehnica portretului. Figura umană prezenta interes pentru încercările ei ce vizau marile compoziții cu subiect mitologic. În 1902 a părăsit și Parisul pentru Bretania, zonă în care a descoperit peisajul și în care a realizat mai multe desene - nucleu al expoziției din 1905 de la Paris. După 1905 și-a rafinat tehnica compozițiilor monumentale, marcate de caracterul decorativ - simbolist. Pictura murală a reprezentat un interes constant de-a lungul vieții, influențe majore fiind Puvis de Chavannes și Ferdinand Hodler, dar și arta orientală cu care a luat contact la Luvru. La revenirea în țară s-a implicat în viața artistică românească alături de Tinerimea Artistică, dar și în preajma nonconformistul colecționar Alexandru Bogdan–Pitești, personaj ce ne interesează direct și în cazul operei de față. Creată în epoca în care Cecilia Cuțescu-Storck se afla pe baricadele modernismului, alături de un Segal, Iser, Dărăscu și mai ales Brâncuși, pastelul ne oferă o fărâmă din viziunea unică pe care o avea artista încă din primul deceniul al secolului XX. După 1909 cariera și viața Ceciliei Cuțescu-Storck luau o turnură importantă pe toate palierele. În plan social, se recăsătorea, devenind soția lui Fritz Storck, legătură ce va influența și ea orientările de mai târziu. Tot în 1909 putem puncta și o majoră schimbare în registrul estetic, marcând anul în care pictorița începe să gândească și să realizeze pictură murală. Această nouă viziune va aduce în toate compozițiile de mai târziu o notă de monumentalitate pe care o putem observa chiar și în pastelul de față. Pornind de la dimensiunile pe care le atinge (99 x 70 cm), dar mai ales de la subiectul abordat (mitologie/simbolism), “Eva și șarpele” se regăsește într-o suită excepțională de compoziții decorative, fie ele în ulei, pastel sau desen. Pornind de la un desen realist, plin de soliditate, în duct vibrant și expresiv, apariția decorativismului este direct proporțională cu subiectul abordat. Tema cvasi-biblică, cu nuațe de mitologie - facerea omului - nu este interpretată de Cuțescu-Storck în regim dogmatic, ci reprezintă sursa imaginară, contopită ulterior unui regim pictural desprins din substanța propriilor idei estetice. Opera noastră este înrudită onomastic și simbolistic cu marea pânză “Adam și Eva”(1912, ulei pe pânză, 170 x 130 cm), iar realizarea o integrează în suita operelor realizate în pastel, în perioada 1910-1916.(I.P.)

Bibliografie

MIHALACHE, Marin, "Cecilia Cuţescu Storck", Ed. Meridiane, Bucureşti, 1969 VRANCEA, Angela, "Cecilia Cuţescu Storck", Ed. de Stat pentru Literatură şi artă, Bucureşti, 1957

Dimensiuni

width 70 cm, custom 98,5

Descriere

pastel pe carton, semnat dreapta jos, cu negru, C. Cuţescu-Storck

Informații documentare

Opera este reprodusă în "Figuri contimporane din România", Dicționar de personalități ilustrat, Theodor Cornel, Tudor Arghezi, București, pag. 342, în articolul dedicat colecționarului Alexandru Bogdan-Pitești. Opera este reprodusă în "Scrieri despre artă. Artă și contextul cultural în România primelor trei decenii ale sec. XX", Vol II, Theodor Enescu, ed. îngrijită de Ioana Vlasiu, Meridiane, București, 2003 la planșa 16.

Datare

1910-1913

Provenienţă

cca. 1910-1922, în colecția Alexandru Bogdan-Pitești.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.