otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
103. Ţărăncuţe (De la fântână)
1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina
Estimare
Pretul de pornire si cel estimat nu sunt preturi de vanzare efective
EUR 90.000 - 160.000
Adjudecat
Pretul de pornire si cel estimat nu sunt preturi de vanzare efective
EUR 320.000
Sesiune
Mar, 20 decembrie 2016 19:00
Reprezentant
Lucrarea face parte dintr-un ciclu de variaţiuni pe aceeaşi temă a "Întoarcerii de la izvor" pe care Grigorescu l-a abordat pe întreg parcursul operei. Către 1895 artistul ajunge la o formulă estetică a elaborărilor sale în care se înscrie, desigur, şi pictura noastră. Pe fundaluri de peisaj, tinere ţăranci cu trupul subţire ca un lujer, cu mâini şi picioare delicate - pictate fin, aproape descriptiv, în contrast cu restul tuşelor libere - cu fota adunată pe mijloc, sunt reprezentate ducând pe umăr, într-o poză clasică dar cu o notă de graţie declarată, un ulcior sau o doniţă cu apă (uneori acestea sunt jos, pe pământ).
În căutarea unor imagini pe care le voia emblematice pentru ideea specificului naţional în pictura românească – tipologii de figuri, gesturi, recuzită, atmosferă din care nu lipseşte relaţia fiinţei umane cu peisajul – Grigorescu prelucrează o temă instaurată în pictura europeană a secolului al XIX-lea de artiştii romantici. Este vorba despre motivul tărăncii italiene, frumos şi sobru model profesionist de la Roma şi Paris, îmbrăcat în pitoreşti costume ciociare şi purtând pe umăr ori pe capul acoperit cu ştergar, vasul de aramă sau ulciorul monumental. Pânze şi acuarele semnate de contemporanii lui Grigorescu, precum William Bouguereau, Jean-Léon Gerôme, Ernest Hébert, Camille Corot, Mariano Fortuny i Marsal (cei doi din urmă, cunoştinţe directe ale artistului nostru) ş.a. sunt elocvente în acest sens.
Grigorescu introduce deci într-o schemă compoziţională consacrată, imagini similare din lumea noastră, integrând prin acest transfer, şcoala românească de pictură, ariei tematice a picturii europene.
Lucrarea de faţă este după opinia noastră, o mărturie a unui astfel de demers creator legat de perioada în care a conceput şi realizat comanda Bancii Naţionale, pictura monumentală şi simbolică,"Rodica" sau "Venind de la izvor" (Banca Naţională a României, ulei pe pânză, c. 1894-1895).
Din punct de vedere compoziţional, ceea ce este particular operei de faţă în raport cu variaţiunile temei - unde de obicei Grigorescu axează construcţia în jurul unei singure figuri (v. "În repaus", MNAR, inv. 104162/10554 ) - este prezenţa a două personaje, mamă cu copilul ei. Aşa întâlnim şi în lucrări occidentale cu subiect similar, unde dincolo de categoria portretelor unui singur model, există frecvent şi compoziţia cu două sau mai multe personaje. Aşa se petrece şi în lucrarea lui Gérôme, "Două ţărănci şi un copil" (Musée d’Orsay, inv. RF 2007 14), tablou voit decorativ şi mai plin de fast decât lirica şi discreta pânză de faţă, pictată de Grigorescu în tehnica maturităţii şi concepută în acordurile unui panteism ce-i este propriu. (I.B.)
Bibliografie
Nicolae Lascu, Banca Naţională a României şi arhitectura, Bucureşti, Ed.Enciclopedică, 2006.
G.Oprescu, Grigorescu desinator, Bucureşti, Monitorul oficial şi Imprimeriile Statului, 1941.
G.Oprescu, Pictura românească în secolul al XIX-lea, Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă "Regele Carol al II lea", 1937.
N. Petraşcu, N.Grigorescu, Bucureşti, Tipografia Bucovina, 1930.
Mariana Vida, Monica Enache, traducere în limba franceză de Adriana Şotropa, Grigorescu pictor al naturii (1838-1907) / Grigorescu peintre de la nature (1838-1907), Bucureşti, Editura Muzeului Naţional de Artă al României, 2008.
Dimensiuni
width 32.5 cm, height 55.5 cm
Descriere
ulei pe pânză, semnat stânga jos, cu roşu, "Grigorescu"
Informații documentare
Opera a participat la expoziția retrospectivă Nicolae Grigorescu, Muzeul de Artă al R.P.R., București, 1957 și este menționată în catalogul de expoziție la cat. nr. 232, pag. 91, sub titlul "De la fîntînă".
Provenienţă
colecția istorică a sculptorului Constantin Baraschi (1902 - 1966); colecția istorică dr. Ovidiu Xenakis (1923 - 2013), rudă a lui Baraschi.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
Detalii
Lucrarea face parte dintr-un ciclu de variaţiuni pe aceeaşi temă a "Întoarcerii de la izvor" pe care Grigorescu l-a abordat pe întreg parcursul operei. Către 1895 artistul ajunge la o formulă estetică a elaborărilor sale în care se înscrie, desigur, şi pictura noastră. Pe fundaluri de peisaj, tinere ţăranci cu trupul subţire ca un lujer, cu mâini şi picioare delicate - pictate fin, aproape descriptiv, în contrast cu restul tuşelor libere - cu fota adunată pe mijloc, sunt reprezentate ducând pe umăr, într-o poză clasică dar cu o notă de graţie declarată, un ulcior sau o doniţă cu apă (uneori acestea sunt jos, pe pământ).
În căutarea unor imagini pe care le voia emblematice pentru ideea specificului naţional în pictura românească – tipologii de figuri, gesturi, recuzită, atmosferă din care nu lipseşte relaţia fiinţei umane cu peisajul – Grigorescu prelucrează o temă instaurată în pictura europeană a secolului al XIX-lea de artiştii romantici. Este vorba despre motivul tărăncii italiene, frumos şi sobru model profesionist de la Roma şi Paris, îmbrăcat în pitoreşti costume ciociare şi purtând pe umăr ori pe capul acoperit cu ştergar, vasul de aramă sau ulciorul monumental. Pânze şi acuarele semnate de contemporanii lui Grigorescu, precum William Bouguereau, Jean-Léon Gerôme, Ernest Hébert, Camille Corot, Mariano Fortuny i Marsal (cei doi din urmă, cunoştinţe directe ale artistului nostru) ş.a. sunt elocvente în acest sens.
Grigorescu introduce deci într-o schemă compoziţională consacrată, imagini similare din lumea noastră, integrând prin acest transfer, şcoala românească de pictură, ariei tematice a picturii europene.
Lucrarea de faţă este după opinia noastră, o mărturie a unui astfel de demers creator legat de perioada în care a conceput şi realizat comanda Bancii Naţionale, pictura monumentală şi simbolică,"Rodica" sau "Venind de la izvor" (Banca Naţională a României, ulei pe pânză, c. 1894-1895).
Din punct de vedere compoziţional, ceea ce este particular operei de faţă în raport cu variaţiunile temei - unde de obicei Grigorescu axează construcţia în jurul unei singure figuri (v. "În repaus", MNAR, inv. 104162/10554 ) - este prezenţa a două personaje, mamă cu copilul ei. Aşa întâlnim şi în lucrări occidentale cu subiect similar, unde dincolo de categoria portretelor unui singur model, există frecvent şi compoziţia cu două sau mai multe personaje. Aşa se petrece şi în lucrarea lui Gérôme, "Două ţărănci şi un copil" (Musée d’Orsay, inv. RF 2007 14), tablou voit decorativ şi mai plin de fast decât lirica şi discreta pânză de faţă, pictată de Grigorescu în tehnica maturităţii şi concepută în acordurile unui panteism ce-i este propriu. (I.B.)
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
Bibliografie
Nicolae Lascu, Banca Naţională a României şi arhitectura, Bucureşti, Ed.Enciclopedică, 2006.
G.Oprescu, Grigorescu desinator, Bucureşti, Monitorul oficial şi Imprimeriile Statului, 1941.
G.Oprescu, Pictura românească în secolul al XIX-lea, Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă "Regele Carol al II lea", 1937.
N. Petraşcu, N.Grigorescu, Bucureşti, Tipografia Bucovina, 1930.
Mariana Vida, Monica Enache, traducere în limba franceză de Adriana Şotropa, Grigorescu pictor al naturii (1838-1907) / Grigorescu peintre de la nature (1838-1907), Bucureşti, Editura Muzeului Naţional de Artă al României, 2008.
Dimensiuni
width 32.5 cm, height 55.5 cm
Descriere
ulei pe pânză, semnat stânga jos, cu roşu, "Grigorescu"
Informații documentare
Opera a participat la expoziția retrospectivă Nicolae Grigorescu, Muzeul de Artă al R.P.R., București, 1957 și este menționată în catalogul de expoziție la cat. nr. 232, pag. 91, sub titlul "De la fîntînă".
Provenienţă
colecția istorică a sculptorului Constantin Baraschi (1902 - 1966); colecția istorică dr. Ovidiu Xenakis (1923 - 2013), rudă a lui Baraschi.
Reprezentant
Alte loturi asemănătoare
