160. Strânsul fânului [cca. 1901]

Anul 1891 marca stabilirea definitivă a pictorului la Câmpina. Așezarea prahoveană va fi un punct de interes în epocă pentru multe personalități însemnate ale vremii: Ion Heliade Rădulescu, George Barițiu, Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Vlahuță, Bogdan Petriceicu Hașdeu sau George Coșbuc; personalități ce au poposit aici mânate probabil de clima și poziția pitorească. Însă parcursul artistului era profund legat de viața rurală încă din perioada studiilor în străinătate. În timpul șederii sale la Paris, Nicolae Grigorescu află de la colegii de școală de existența grupului de artiști de la Barbizon. Se alătură mișcării în parcursul său spre o pictură mult mai realistă și lucrează alături de câțiva dintre fruntașii artei franceze: Rousseau, Courbet, Millet, Monet sau Renoir. La Barbizon se inspiră din viața țăranilor francezi și transpune pe pânză peisaje și figuri umane specifice spațiului geografic în care lucrează. Grigorescu dobândește aici mai cu seamă o atitudine asupra vieții și a rostului artei, lăsând maniera picturală să conveargă către un plan secund. În perioada studiilor din Franța, predilecția sa către peisaj este profund accentuată. Nu este de mirare, astfel, predilecția sa de mai târziu pentru peisajele ce oglindesc fidel natura. De la Barbizon la Câmpina, pictorul român a dezvolat un interes vădit și o iubire incomensurabilă pentru subiectul rural. Peisajele sale descriu câmpuri, dealuri, claie cu fân, mici bordeie ascunse parcă în cadrul natural, case ori turme de boi. Cerurile sale sunt de cele mai multe ori senine, semn că ieșirea la peisaj s-a produs pe fondul unei atmosfere desăvârșite. Ultimii ani de creație coincid cu deschiderea mai mult sau mai puțin intenționată a întregii sale palete cromatice, astfel că vor predomina nuanțele de alb, ori declinările cât mai fade ale culorilor cândva mai tari. Panoramele veritabile ale satului românesc vor fi transpuse în opere precum ”Cheile Dâmbovicioarei”, ”Casă pe Valea Moșneagului”, ”Vatra de la Rucăr”, ”Pe malul Siretului”, ”Peisagiu la Sinaia”, ”Schitul Peștera”, ”Peisaj la Posada”. Iar printre locurile sale preferate de pătrundere în tainele vieții rurale se numără Câmpulung, Rucăr, Dâmbovicioara sau Câmpina. Observațiile sale asupra naturii vor fi transcrise printr-o emoție sinceră și o sensibilitate aparte față de lumea înconjurătoare. ”N-a fost niciodată și nu s-a simțit altceva decât un smerit confident al naturii”, observa Alexandru Vlahuță”. Casa de la Câmpina - vechiul han al cărăușilor - devenea așadar prilejul perfect pentru a se bucura de traiul în comuniune deplină cu natura. Nicolae Grigorescu va căuta activ panorame și fresce captivante pe parcursul întregii sale cariere artistice și va imortaliza frumusețea plaiurilor natale cu o virtuozitate inegalabilă.

Bibliografie

VLAHUȚĂ, Alexandru, ”Pictorul Grigorescu - Viața și opera lui”, Alexandru Vlahuță, București, 1910. Petrașcu, Nicolae, ”N. Grigorescu”, Tipografia ”Bucovina”, I.E. Toroutiu, București, 1930. Brezianu, Barbu, ”Nicolae Grigorescu”, Editura Tineretului, București, 1959. Jianu, I.; Vasiliu, G., ”Dr. C.I. Istrati”, Editura Științifică, București, 1964. OPRESCU, George, ”Nicolae Grigorescu”, Editura Meridiane, București, 1963. CEBUC, Alexandru, ”Grigorescu”, Monitorul Oficial, 2017.

Dimensiuni

width 41 cm, height 27.5 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu roșu, ”Grigorescu”

Datare

cca. 1901

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.