80. Țărăncuță odihnindu-se [1870-1880]

După concepția compoziției și caligrafia fragmentului de semnătură cu literele aplecate spre dreapta, lucrarea aparține anilor 1870 din creația lui Nicolae Grigorescu, probabil după 1874. Este perioada când, întors din Italia, artistul român se află în căutarea unor teme naționale pe care le studiază în diverse ipostaze compoziționale. Unele vor fi transformate în emblema artei sale, dar și în cea a unei școli românești de pictură pe cale de a se naște. Erau anii din ajunul obținerii independenței față de Imperiul Otoman, când societatea românească era preocupată de pregătirea acestei răsturnări istorice, iar lumea artistică era în căutarea expresiei artistice a identității naționale, direcție ce va dura în arta noastră până către al doilea război mondial. În imaginea de față, țăranca tânără în costum de sărbătoare, cu ie de borangic și fotă neagră, cu mărgele roșii de coral la gât, reprezentând pentru Grigorescu o sublimare a simțului pentru frumos din arta populară, este deja găsită ca temă. Idealul de siluetă lujer a țărăncii, opțiune estetică personală, atât de diferită în raport cu realismul Școlii de la Barbizon, este și el deja prezent aici. Credem că în 1874, la Roma, în zona Trinità dei Monti, unde se organizau târguri de modele pentru artiști și în atelierul din Via Margutta, desenând si pictând acuarele după modele - țărănci din zona Ciociara, în costume colorate, pitorești, descoperise Grigorescu, sursa declanșatoare pentru tema țărăncii române îmbrăcată tradițional. În lucrarea de față, compoziția este organizată pe verticală. Este încadrată într-o somptuoasă ramă franțuzească, desigur cea aleasă inițial de Grigorescu, un tip de prezentare a picturilor sale, pentru care artistul a optat la Paris. În centru este amplasat personajul figură întreagă, văzut din lateral, așezat pe o stâncă pe care a crescut vegetație. Ideea scenei de gen cu fata tânără, frumoasă și delicată admirându-și bogatul șirag de mărgele roșii de la gât, nu știm să fi fost ulterior reluată în șir de variante. O anume căutare a grației și a eleganței este prezentă: delicatețea și frăgezimea chipului din profil, finețea degetelor și brățara de argint, subțirimea siluetei ca și transparențele de borangic ale iei sau mătasea basmalei. Sunt aspecte ce pot indica un model din lumea citadină sau din cea a conacelor boierești și nu o țărancă. Sursa de lumină din atelier se concentrează asupra modelului feminin, creând un puternic contrast cu ambianța de penumbră și de nocturnă din jurul stâncii. Este un efect de ecleraj ce apare și în alte lucrări ale perioadei ( O floare între flori, 1870, MNAR, inv.3343 ; Intrând în baie, MMB – Pinacoteca, inv. 491; Pe gânduri, MMB-Pinacoteca, inv. 1365; Pe gânduri, Muzeul de Artă Craiova, inv. 667). Descifrăm mai jos de personaj, atributele țărăncii grigoresciene, o doniță și un ulcior din teracotă, recuzită ce apare și în picturi ce pot fi considerate emblematice, precum Rodica/Primăvara (Muzeul de Artă Constanța, inv. 1576), De la fântână (vânzare Artmark, 20.12. 2016) ș.a. În catalogul expoziției personale deschisă de Grigorescu la Ateneu în mai 1887 (nr.39, preț 1500 lei), figurează lucrarea Fata și mărgelile, poate cea de față. Nu este exclus ca aceeași pictură să fi fost prezentată și la Paris cu câteva luni înainte, în cadrul expoziției deschise de artist la Galeria Louis Martinet din Boulevard des Italiens, la sfârșitul anului 1886. Lucrarea nu este reprodusă în bibliografia clasică consacrată artistului. O intervenție anterioară de restaurare și o reantoalare au acoperit (sau nu au putut recupera) parte din semnătura artistului. (IB)

Bibliografie

Catalogul Expositiunei Grigorescu 11 Maiu 1887, Bucuresci, Tipografia Curții Regale F. Gobl Fiii, 1887, p. 3, nr. 39. Al. Vlahuță, Pictorul N.I. Grigorescu. Vieața și opera lui, Ediția Casei Școalelor, Atelierele grafice Socec&Cie, București, 1910. Remus Niculescu, Expoziția Nicolae Grigorescu, catalog de, Muzeul de artă al RPR, 1957 (capitolul 1896-1907). Costina Anghel, Mariana Vida, Repertoriul picturii românești moderne. Secolul al XIX –lea, vol. II, literele F-H, ediție revăzută, Editura Muzeului Național de Artă al României, București, 2022.

Dimensiuni

width 44 cm, height 65 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat stânga jos, cu roşu, "Grigorescu"

Datare

1870-1880

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.