7. Bretonă lucrând la fereastră [1881-1883]

În vasta antologie româno-franceză care este opera lui Nicolae Grigorescu, întâlnim aceleași teme aparținând ambelor lumi, cea românească și cea franceză.Temele îmbracă însă, de fiecare dată, specificitatea sursei de inspirație și poate că opera lui Grigorescu ar merita prezentată (inclusiv într-o expoziție), pe teme și motive înfățișând comparativ ambele universuri în care a evoluat artistul. În cazul de față imaginea reprezintă o scenă din viața simplă, bretonă, pictată la Vitré, probabil în sejurul din 1881. În acest sens rămâne prețioasă mărturia lui Vlahuță: ’’la o expoziție din sala Ateneului, erau grupate pe un singur carton mare vreo zece bucăți din a doua călătorie pe care a făcut-o în Bretania pe la 1881.(Alexandru Vlahuță, Pictorul N. I. Grigorescu, Ed.Tineretului,1969, p. 36), s.n. Studiul acesta al cărui titlu a fost stabilit de Remus Niculescu în 1957 (v. Bibliografie), pregătește pe de o parte suita de compoziții cu bretone cosând (ex: Bretonă lucrând – col. Constantin Basiliade, 1957; Interior la Vitre, MNAR inv.69635/7575 ș.a.) dar și reversul românesc al aceluiași motiv în care protagonistă va fi Maria Danciu în casa lui Grigorescu la Câmpina, ori alte modele (ex.: Cu acul, MABrașov, inv. 11 ș.a.). Prezentul studiu pe suport de lemn, redând vizualul fugitiv și emoția artistului în fața motivului, face parte din ciclul micilor tablouri pictate la Vitré, fermecătoare localitate a Bretaniei medievale unde Grigorescu a a avut, începând de prin 1876, revelația motivelor preferate ale operei sale. După cum i s-a confesat lui Vlahuță (în cadrul evocării expoziției citate mai sus), avea o afecțiune specială pentru acest grup de picturi: ’’În catalog erau puse la un loc: Vitré ..lei 14.000 […] – Probabil te întrebi de ce le-am pus așa de scumpe ?..Nu le vând. Îmi amintesc zile nespus de frumoase lucrișoarele astea. Și ce oameni de treabă erau acolo !...’’(Vlahuță, 1969, p. 36). Pe Grigorescu îl interesează în tabloul nostru, nu doar farmecul motivului față de care, evident, este sensibil (tema acestor interioare țărănești exista în pictura franceză a perioadei, vezi opera lui Léon Lhermitte), ci mai ales subiectul pictural al scenei: contrastul puternic, de tip Rembrandt modern, între întunericul încăperii și lumina puternică, diurnă ce năvălește pe ferestra deschisă, printre flori. Plecând de la realitatea pe care o are în față, artistul desfășoară o întreagă regie de ecleraj, repartizată savant în compoziție, așterne materia picturală rapid, în tușe vii, doritoare concomitent de a capta miracolul luministic și de a construi forma. Șortul modest, tradițional al țărăncii franceze, al acestei Marie - Grigorescu o numește ca acasă, Marioara, în însemnarea de sub semnătură -, tânăra așezată în plină revărsare solară, devine o simfonie de griuri palpitând în lumină. La fel, ca o bijuterie scânteietoare de alburi, ne apare fragmentul pictural excepțional al lucrului de mână, din care nu lipsește schițarea măiastră a mâinilor în mișcarea lor specifică. Lucrarea din colecția doctor Ion Dumitrescu-Popovici, readusă în scenă de Remus Niculescu în cadrul expoziției din 1957, figurând ulterior în expoziția retrospectivă din 1984 (MARSR), rămâne o piesă de marcă a ciclului Vitré. Din păcate este extrem de dificil de identificat lucrarea de față în cataloagele personalelor deschise de Grigorescu, cataloage care nu indică niciodată datele tehnice ale lucrărilor. Menționăm totuși un titlu, Fată făcând la ciorap (Vitré), 800 lei, poziționată în catalogul expozitiei Grigorescu, deschisă la 17 aprilie 1895 în Palatul Atheneului Român, la numărul 35. (I.B.)

Bibliografie

[Ioana Beldiman-Gheorghe Cosma], Nicolae Grigorescu pictură-grafică, Muzeul de artă al RSR, 1984, cat. 174,il.
Remus Niculescu, Catalogul expoziției Nicolae Grigorescu, MARPR, 1957, cat. 187
G.Oprescu [-R.Niculescu], N.Grigorescu, vol.2, București, Ed.Meridiane, 1962
Francisc Șirato, Grigoresco, S.A. Bruxelles, Editions de la Connaissance, [f.a.]
Vasile Varga, Nicolae Grigorescu, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1973
A.Vlahuță, Pictorul N.I.Grigorescu. Vieața și opera lui, București, Ediția Casei Școalelor, 1910

Dimensiuni

width 22 cm, height 28.5 cm

Descriere

ulei pe lemn, semnat și dedicat dreapta jos, cu roșu, "Grigorescu, Măriorei"

Informații documentare

Opera este reprodusă în "Grigorescu", Virgil Cioflec, Ed. Cultura Națională, 1925 sub titlul "La fereastră". Opera a participat la expoziția retrospectivă Nicolae Grigorescu, Muzeul de Artă al R.P.R., București, 1957 și este menționată în catalogul de expoziție la cat. nr. 187, pag. 75, sub titlul "Bretonă lucrând". Opera a participat la expoziția Nicolae Grigorescu, Muzeul de artă al R.S.R, București, 1984-1985 și este reprodusă în catalogul expoziției la cat. 174, pag. 199. Opera este clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil, prin ordinul ministrului culturii, nr. 2778, din 03.12.2004.

Datare

1881-1883

Provenienţă

anii '20, colecția istorică Nicolae Lucasievicz (1885 - 1952), diplomat de carieră, atașat pe lângă Ministerul Afacerilor Străine circa 35 de ani între 1909-1943. până în 1964, colecția dr. Ioan Dumitrescu-Popovici; 1964-2004, patrimoniul Muzeului Național de Artă al României; din 2004, colecția moștenitorilor familiei Dumitrescu-Popovici.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.