32. Lecția

În 1917, Bălţatu părăsea Şcoala de Belle Arte din Iaşi, fiind mai degrabă îndepărtat de conducerea şcolii, care vedeau în tânărul pictor o influenţă negativă asupra ”spiritului” instituţiei. În fapt, se pare că plăcerea lui Bălţatu de a picta în faţa naturii se contrazicea cu coordonatele după care Artele din Iaşii acelor vremi erau cultivate. Spiritul academist care l-a îndepărtat pe Bălţatu nu era la prima ispravă de acest fel, având predecesori cu nume care părăsiseră şcoala din aceleaşi considerente. Dimitrescu sau Briese au dezertat dezgustaţi din rândul academismului oficial propovăduit la Belle Arte, aşa cum Tonitza surprindea acid în cronicile vremii, la doi ani după ce Bălţatu părăsise şcoala. Pornind de la această premisă se observă cum, la 1918, dată la care a fost realizată ”Lecţia”, acest pictor autodidact picta în maniera unui impresionism personalizat. Bălţatu lucrează singur pe parcursul Primului Război Mondial, fără alte îndrumări decât apropierea pe care o simţea faţă de Grigorescu. Faţă de pictura­litatea grigoresciană, căci drumul pe care l-a luat Bălțatu a fost unul personal şi original. El îşi îmbogăţeşte arta, pornind de la această influenţă, perioadă în care începe să se contureze în rezonanţe singulare, grave, spre acea melancolie şi viziune definitorie. În interiorul de faţă se observă intuitiv importanţa desenului în pregătirea lucrării, însă Bălţatu nu se lasă coordonat exclusiv de figurativ, şi reuşeşte modulări printr-o pensulaţia exemplară. În tuşe fine, atent puse pe suprafaţă, Bălţatu reuşeşte să îşi atribuie tendinţe impresioniste în înţelegerea şi aplicarea culorilor. Chiar dacă nu este o pictură în aer liber, bucuria tonurilor pare a fi constantă în realizarea volumelor. Atenţia pentru detaliu nu îl face miniaturist, chiar dacă putem recunoaşte în întreaga carieră a artistului o aplecare repetitivă asupra micii pensulaţii. Pornind de la aceasta îl putem număra printre coloriștii desăvârşiți, încă de la frageda vârstă de 20 de ani. Calitatea care primează încă de acum în opera moldoveanului se conturează în jurul atmosferei create, iar mediul relativ restrâns delimitat de operă nu ezită să amintească de acea sensibilitate în faţa motivului pictat.

Bibliografie

“Catalog Adam Bălțatu”, Bucureşti, 1967 DUMITRESCU, Maria, “Adam Bălţatu”, Ed. Meridiane, Bucureşti,1970 PAVEL, Amelia, “Pictura românească interbelică”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1996

Dimensiuni

width 35 cm, custom 44,5

Descriere

ulei pe carton, datat și semnat stânga jos, cu brun, (1)918, Bălțatu

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.