236. Luminiş [1880-1885]

Opera de maturitate a lui Grigorescu se caracterizează printr-un sentiment liric personal dar şi prin stilul său sustras din impresionist. Pictura pe care artistul însuşi o considera ca expresia sensibilităţii sale era aceea impresionistă, toate mărturiile verbale de care dispunem indicând faptul că scopurile artei sale se situau în această zonă. Temperamentul şi puterea sa de analiză optică pătrunzătoare şi instantanee, l-au făcut să se orienteze către plein air şi impresionism, care se concentrau asupra momentelor şi aspectelor, construind o imagine veridică asupra lumii cu ajutorul tuşelor de culoare. Pentru impresionişti, totul în jur era culoare, nuanţată de lumina solară, imaginată în formă de molecule, care, organizate de pictor, formau tabloul. Totuşi, pictura lui Grigorescu diferă în unele aspecte de realizările impresionismului francez: motivele din lucrările pictorului român nu se pulverizează în atmosferă, sub acţiunea razelor de lumină, iar structura formală nu slăbeşte. Dimpotrivă, la Grigorescu, forma picturală respectă structura subiectului, iar volumele sunt reprezentate compact, indiferent de planul de profunzime în care sunt poziţionate. Rareori în tablourile sale obiectele capătă o existenţă difuză, devenind lichide într-o atmosferă încărcată de lumină, căci Grigorescu şi-a menţinut, încă în timpul sejurului la Barbizon, simţul acut al importanţei formei. Corpurile solide îşi păstrează consistenţa picturală robustă, tuşele sale ferme de culoare opunându-se unei transfigurări accentuate a subiectelor. Acestea fiind spuse, opera de față deschide un subiect interesant în creația lui Grigorescu, oferindu-ne o față mult mai "relaxată" a picturii sale. “Luminiș” vibrează la limita dintre studiu de efect și lucrare de sine stătătoare, însă, în același timp, poate fi și un exercițiu de lumină și culoare pentru compoziții viitoare. Efectele de lumină au fost foarte importante în pictura lui Grigorescu, în special în primii 20 de ani de carieră, atunci când vizitele în Franța îi ofereau exerciții picturale independente de subiectele tipice din România – lumea idilizată a țăranului român. Renunțarea totală la pensulă și alegerea cuțitului de paletă este și ea o abordare interesantă, în fapt abordarea care îi conferă uleiului un aspect inedit. Împăstarea generoasă creează un efect excepțional, lumina beneficind de urmele lăsate de cuțit în a se disemina în întreaga suprafață picturală. Putem considera această pânză una cu adevărat interesantă, oferindu-ne premisele unei opere cu tente avangardiste, date fiind lipsa unui figurativ clar, aspectul pastei și întreaga compoziție tradusă prin jocul de lumini (I.P.)

Bibliografie

OPRESCU, George, “Grigorescu şi Franţa, studiu asupra formaţiei spirituale şi artistice a pictorului”, Bucureşti, 1946

Dimensiuni

width 34 cm, height 25 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu roşu, Grigorescu

Datare

1880-1885

Provenienţă

colecția Elena și dr. Iosif Dona; colecția Maria Dona; patrimoniul Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România; patrimoniul Muzeului Colecțiilor de Artă de pe lângă Muzeul Național de Artă al României; colecția Dr. Șerban Andronescu Ghika.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.