Bibliografie

MÂNDRESCU, Anatol, "Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971 NANU, Adina, "Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, 1963

ulei pe pânză lipită pe carton, 37,5, semnat dreapta jos, în creion, T. Pallady

Informații documentare

Opera a participat la expoziția personală Theodor Pallady, Ateneul Român, București, 1937, la categoria 67, fiind una dintre cele 99 de opere expuse. Opera a participat la expoziția comemorativă Theodor Pallady, Muzeul de Artă al R.S.R., București, decembrie 1971 - ianuarie 1972 și este menționată și reprodusă în catalogul expoziției la cat. 22, pag. 136-137.

Note

Etichetă de participare în expoziţia "Theodor Pallady", U.R.S.S, Moscova, august 1973.

Provenienţă

colecția G. Mitileneu; colecția Elena și dr. Iosif Dona; colecția Maria Dona; patrimoniul Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România; patrimoniul Muzeului Colecțiilor de Artă de pe lângă Muzeul Național de Artă al României; colecția Dr. Șerban Andronescu Ghika.

Peisajul a reprezentat pentru Theodor Pallady ocazia unei interpretări inedite a lucrului văzut, fapt relevat de tonul special care tronează asupra acestor compoziții. Fie că sunt opere de început, fie de la sfârșitul carierei, fie că sunt peisaje din țară, uleiuri din Bucium sau desene din București, fie din Franța, cu minunatele vedute pariziene sau provensale, Pallady s-a destăinuit în fața unor priveliști grăitoare propriului univers. Astfel îl descoperim pe Pallady îndrăgostit de Paris, atras de peisajele marine ale Bretaniei sau de porturile aglomerate din Provence. Timp de mai bine de 30 de ani Pallady a călătorit în Franța, unde, atras de specificitatea și pitorescul unor anumite locuri, a pictat și desenat. Atracția pentru peisajul orășenesc și în special pentru cel parizian avea să fie contrabalansată prin diferite escapade în provinciile franțuzești, cele mai însemnate sejururi fiind imortalizate în ulei. Patina clădirilor – tipică atmosferei cenușii a Parisului sau farmecul zilelor cețoase și umede de pe malurile Senei au manipulat imaginarul artistului, căci deseori, în căutările în peisaj, recunoaștem un tipar compozițional. Pallady caută imagini generoase, în perspective largi, iar apa este aproape mereu prezentă. Constrastul țărm-mare este folosit de artist pentru a atenua cromaticul, renunțând la o abordare pitorească în favoarea unei imagini sobre, puternic esențializată. Pictorul nu recurge la excese cromatice – fapt constant pe parcursul celor 40 de ani de carieră – însă alege să coordoneze forma într-o relație desen-culoare invers proporțională. În maniera prin care îl regăsim în majoritatea uleiurilor în care surprinde marea, Pallady alege un punct central al uleiului, căruia îi oferă calitatea cromatică și plastică cuvenită. Apa este văzută în tentă opacă, în gradații neutre ale albastrului și griul reflexiei în apă a vegetației și a cerului. Desenul nu este exagerat, forma fiind modelată în culoarea parcimonios întinsă pe suprafețe destul de extinse ale cartonului suport, iar restul compoziției este construită într-o perspectivă generoasă, depărtarea fiind rareori interesantă pentru Pallady, căci oferea o notă mult prea lirică caracterului final. Orizontul este menționat, dar nu devine important, fiind doar amintit prin forma vagă oferită țărmului opus. Veduta nu este individualizată prin nicio mențiune specială, locul putând fi la fel de lesne atât din Saint Tropez sau din Concarneau. Interesul lui Pallady nu este punctarea sterilă a unui pitoresc recognoscibil, ci mai ales să marcheze prin această asceză cromatică și grafică un instantaneu pictural în care se regăsea. (I.P.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.