83. Țărăncuță cu flori

Una dintre trăsăturile cele mai interesante ale artei lui Vermont se conturează în jurul genurilor picturale abordate, în special pentru perioada imediat următoare anului 1900, perioada cea mai prolifică. Vermont reușea să își creeze o modalitate specifică de atacare a subiectelor plastice, modalitate definită de eclectism. Limitele dintre genuri erau sparte, influențele fiind și ele multiple, rezultatul fiind vizibil în multe din subiectele abordate: peisajele conțineau scene de gen, portretul putea lesne fi individualizat într-o compoziție tematică, și tot mai departe. Acest eclectism preluat pe filiera picturii muncheneze se mula de minune pe caracterul liric al unui artist încă influențat de tradiționalismul grigorescian. În special, în peisaj se va resimți această intercalare tematică, pe care însă o preia evident de la maestrul impresionist. Astfel, pe la 1900 apar primele compoziții cu țărăncuțe în peisaj, opere care chiar dacă amintesc de epigonismul grigorescian, se individualizează imediat în corpul operelor lui Vermont. Formula concepută pentru acest tip de peisaj este caracterizată de un limbaj pictural relativ îndrăzneț, cu o vioicitate cromatică rar întâlnită. Așa cum ni se dezvăluie și în peisajul nostru, Vermont căuta colțul pitoresc de natură, poetic, bogat în nuanțe, capabil să susțină sau să creeze atmosfera. În plus, în același proces de căutare, evident determinat de pictura în natură, artistul nu se îndepărta niciodată de prezența umană, peisajele sălbatice, pustii fiindu-i străine. Pentru “Țărăncuță cu flori” Vermont a căutat să echilibreze compoziția prin raportul cât mai echilibrat dintre formă și efectul de lumină. Problemele ridicate de pictura în plin aer nu erau evitate de pictor, chiar dimpotrivă, căuta contrastul natural, umbrele și diferențele termice ale nuanțelor naturale. În cazul operei de față, compoziția este subordonată aproape în totalitate cadrului dual în care se desfășoară scena, planul terestru, prin natura și colțul gospodăriei fiind atenuat de planul celest, al albastrului etern. Atmosfera rustică este amintită de țărăncuță, care devine deodată notă de pitoresc în tot acest cadru înghețat, iar compoziția se orânduiește instinctiv sub aura personajului. (I.P.)

Bibliografie

IONESCU, Radu, PAVEL, Amelia, “Nicolae Vermont”, Ed. Academiei R.P.R., București, 1958 VRANCEA, Angela, “Nicolae Vermont”, E.S.P.L.A., București, 1956

Dimensiuni

width 24 cm, custom 32,5

Descriere

ulei pe lemn, semnat, datat și localizat dreapta jos, cu brun, Nicolae Vermont, 1905, C. Lung

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.