Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
Anghel Costina, Vida Mariana, Repertoriul picturii românești moderne, Ed. Muzeului Național de Artă al României, București, 2015 Vlahuță, Alexandru, Pictorul N. I. Grigorescu-Vieața și opera lui, Atelierele grafice SOCEC & Co, București, 1910
ulei pe lemn, 26.5 x 18.5 cm, semnat dreapta jos, cu brun, "Grigorescu"
Provenienţă
colecția acad. dr. Zeno Popovici.
Studiată încă din Antichitate, figura umană a avut o însemnată importanță pentru artă, prin uimitoarea virtute de a oglindi nu doar forma exterioară a unui ins cât și pe cea interioară, oferite apoi ochiului necontenit cercetător.
Arta marilor maeștri Prud'hon, Géricault, Rubens, Rembrandt, Giorgione, Berchem sau Salvator Rosa se lasă surprinsă de tânărul Grigorescu care le descoperă picturile așezate la loc de prețuire în măiestosul Luvru, picturi pe care le va reproduce apoi, în primii săi ani de studii la Paris.
Ajunge aici în toamna anului 1861, cu o bursă oferită la inițiativa ministrului de externe Mihail Kogălniceanu. Un an mai târziu, Grigorescu intră în atelierul lui Charles Gleyre și este admis la École de Beaux-Arts, la clasa maestrului Sébastien Cornu.
Exercițiul de a reproduce operele marilor maeștri era unul foarte benefic pentru artiștii care își doreau să își ducă pictura spre desăvârșire, întrucât sala Muzeului Luvru era amenajată într-un mod propice pentru această activitate. Printre primele copii realizate de Grigorescu este Justiția și pedeapsa divină urmărind crima, reprodusă după Prud'hon, unul din favoriții artistului, urmate de Fuga din Egipt a lui Rubens, Portretul unui bărbat cu baston după Rembrandt, Peisaj stâncos cu vânători și războinici, al lui Salvator Rosa sau Peisaj cu capre după Nicolaes Berchem, opere aflate astăzi la muzeele din țară.
În timpul studiilor la Paris, ceea ce îi mai atrage atenția lui Grigorescu este pictura de saloane pe care o descoperă în interioarele Bibliotecii Naționale unde ca și la Luvru, va realiza studii, de această dată după gravurile portretelor de domnitori. La fel și în timpul călătoriei în Italia, artistul va continua să aprofundeze în continuare studiul vechilor maeștri, motiv pentru care noile sale portrete vor cunoaște o mare intensitate expresivă.
Din caracteristicile romantice surprinse la marii maeștri, Grigorescu păstrează clar-obscurul misterios al lui Rembrandt pe care îl așterne adesea în spatele numeroaselor sale chipuri de țărăncuțe, copile, nobile sau ovrei, de unde culoarea se afirmă mișcător, accentând detaliile și însuflețind privirile.
Întors în țară, Grigorescu realizează numeroase portrete, în direcția picturii de saloane, pe care o tratează cu aceeași măestrie binecunoscută și cu același interes pe care îl oferea operelor sale, acela de a așterne pe pânzele sale esențe vii, esențe pe care le căuta atent la modelele sale și care îi eternizau picturile.
Il atrăgeau figurile gânditoare, grația, reușind să redea într-un modelaj perfect chipurile pe care le zugrăvea. Exemplificări ale acestei serii sunt și portretele de nobile pe care le realizează după revenirea de la Paris, când era deprins deja cu rețetele marilor maeștri. Portret de nobilă, Portretul doamnei Alexianu, Portretul Luizei, Portretul Zettinei Urechia, Portretul Mariei Nacu, Portretul Constanței de Dunca sau Portretul sopranei Carlotta Leria sunt doar câteva din chipurile zugrăvite de artist. (G.M.)
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
