29. Peisaj provensal

Urmează cursurile Şcolii Naţionale de Arte Frumoase din Bucureşti, între 1902 şi 1906, sub îndrumarea profesorilor George Demetrescu Mirea şi Hipolit Strâmbulescu, la pictură, şi Dimitrie Serafim, la desen. În anul 1906, pleacă cu o bursă de studiu la Paris, unde frecventează Academia Julian şi studiază cu Jean Paul Laurens. Stilul lui Nicolae Dărăscu este puternic influenţat, pe parcursul stagiilor de studiu la Paris, de impresionişti şi neoimpresionişti. Atras de noua pictură franceză, Dărăscu vizitează colecţiile, muzeele şi expoziţiile pariziene, frecventează ateliere şi lucrează în spirit impresionist. În anul 1907, este admis la Académie des Beaux-Arts, în atelierul lui Luc Olivier Merson. Dărăscu va prefera însă studiul după natură normelor academice, stabilindu-se pentru o perioadă în Bretania, la Saint Tropez. Studiul de peisaj în aer liber îi va degaja şi lumina paleta. Etapa ulterioară, care a influenţat arta lui Nicolae Dărăscu este marcată de neoimpresionismul propus de Signac şi Seurat, ce valorifică experienţa impresionistă, încercând substituirea metodei empirice a acestuia, bazată pe observaţia naturii, cu una ştiinţifică, întemeiată pe studii asupra fiziologiei vederii, psihologiei şi experimentelor fizicienilor. Neoimpresioniştii au reluat, într-un mod mai avansat, experimentele optice şi cromatice ale antecesorilor, dezvoltând procedeul numit divizionism sau pointilism. Citeşte cartea lui Signac De la Delacroix la neoimpresionism şi studiază textele lui Chevreul şi Helmholz asupra legilor opticii care guvernează raporturile dintre culori. Apropierea de curentul neoimpresionist se observă în maniera de aşternere a culorii în tuşe divizate, însă în cazul lui Dărăscu, nu se va ajunge niciodată la o rigoare geometrică atât de mare precum cea din lucrările lui Signac. Limbajul pictural deprins de Dărăscu prin apropierea de nucleul artistic francez este unul care nu întrerupe raporturile cu tradiţiile artei româneşti. Recunoaşterea vine în 1914, atunci când pictorul Ştefan Luchian îl invită să expună la Sala Esarcu de la Ateneu, lucrările realizate în urma călătoriilor sale la Veneţia (Chioggia), Coasta de Azur, Saint Tropez, Paris, dar şi la Vlaici, unde fusese invitat de faimosul colecţionar Alexandru Bogdan Piteşti. Nicolae Dărăscu a încercat să introducă în mediul artistic românesc, noile idei aduse în prim plan de arta impresionistă şi neoimpresionistă. În 1917, împreună cu Camil Ressu, Ştefan Dimitrescu, Iosif Iser, Dimitrie Paciurea şi Cornel Medrea, înfiinţează la Iaşi, Asociaţia Arta Română, care considera că arta românească ar trebui să fie deschisă noilor principii estetice ce transformaseră arta apuseană. În jurul Artei Româneşti s-a format un climat cultural receptiv şi conectat la sfera de idei a artei occidentale, stimulând creaţia artistică în anii de după primul război. Este membru fondator al asociaţiei Arta alături de GheorghePetraşcu, Eustaţiu Stoenescu, Iosif Iser, Ştefan Popescu, J. Al. Steriadi. Manifestările grupării au constituit, în perioada interbelică, evenimente notabile pentru mediul artistic bucureştean. Expune lături de Lucian Grigorescu şi J. Al. Steriadi la Bienala de la Veneţia şi participă, mai ales în anii ’30-’40, la cele mai reprezentative expoziţii colective româneşti din străinătate: Paris, Barcelona, Haga, Bratislava, Berna, Zürich, Amsterdam, Bruxelles, Basel, Stockholm.

Bibliografie

COMARNESCU, Petru, Curente în arta românească modernă a sec. XX. Stilistica lui Petraşcu, Pallady şi Dărăscu, Arta plastică, nr. 1, 1966 CONSTANTIN, Marian, în Catalogul Nicolae Dărăscu: magician al culorii, Muzeul Naţional Cotroceni, 2009 DRAGUŢ, Vasile, Nicolae Dărăscu, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1966 IONESCU, Radu, Nicolae Dărăscu, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987 OPRESCU, George, Manual de istoria artei. Realismul. Impresiomismul, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986

Dimensiuni

height 28 cm, custom 36,5

Descriere

acuarelă pe carton subțire, semnat şi datat dreapta jos, în creion, Dărascu 1913

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.