22. Țărăncuţă cu broboadă albă [1890-1900]

Calitatea acestei picturi datorate lui Nicolae Grigorescu deţine în amont întreaga sa experienţă de analist al figurii umane, ce pornea de la exerciţiul Capului de expresie, probă obligatorie la Ecole des Beaux-Arts, un concurs prin care artistul român trecuse. Interesul acut al epocii pentru ştiinţa antropologică a frenologiei – forma craniului reflectă caracteristici ale personalităţii si ale rasei - şi-a avut desigur contribuţia la formarea portretistului Grigorescu . În perioada studiilor sale pariziene, lumea artiştilor ţinând de curentul realist era preocupată de teoriile frenologice şi prin tangenţă, de antropometrie. În plus se ştie că din anturajul său făceau parte în acel răstimp, studenţi în medicină şi medici pregătind doctorate, iar numele lor este cunoscut. Tratatul de frenologie al lui Franz Joseph Gall, editat la Paris, între 1810-1820, va fi urmat de mai multe publicaţii în domeniu, inclusiv de cartea lui Pierre Flourens, "De la phrénologie et des études vraies sur le cerveau" (apărută în 1863) pe care Grigorescu alături de alţi tineri artişti, va fi cercetat-o neîndoielnic în deceniul formaţiei sale franceze. În lucrarea de faţă, construcţia craniană (resimţită ca un puternic volum), trăsăturile încă nedecise, fragede şi proporţiile feţei rotunde, coloritul smead al figurii cu ochi căprui, catifelaţi, mărturisesc reunite familiarizarea autorului cu o tipologie feminină pe care a întâlnit-o în România în special şi pe care a înfăţişat-o prin mijloacele picturii în repetate rânduri. În imaginea de faţă îşi propune de asemenea să redea - ceea ce şi realizează cu ştiinţă şi fineţe - momentul de vârstă al modelului său aflat la graniţa fragilă dintre copilărie şi adolescenţă. Acuitatea observaţiei probată de artist, surâsul schiţat de model, privirea adresată frontal, traduc măiestria lui Grigorescu în a transpune o clipă de viaţă. În figura tinerei sunt concentrate rezultatul analizei vizuale operate de autor şi „descrierea”, restul fiind executat rapid, magistral, pictural schematic. Din arsenalul de mijloace folosite, sunt specifice pentru “pictura de alburi” a lui Grigorescu - acel stil decantat pe care artistul l-a forjat el însuşi - construcţia imaginii prin tuşe sigure, dinamice, largi, ca şi opţiunea decisă pentru paleta restrânsă de neutre, alburi şi griuri colorate. Le adaugă pentru contrast, căldura ocrului. Accentele „grafice” de negru (ochii, sprâncele, şuviţele din plete) punctează just, atât cât este nevoie proporţional, orchestraţia imaginii. Prezenta efigie se înscrie într-o suită de picturi, tinere chipuri feminine (copile) drapate în alb, a căror realizare constituie pentru Grigorescu nu doar analize fizionomice, ci şi inspirate studii de lumină şi culoare. În acelaşi timp ele sunt demersuri pregătitoare pentru compoziţii ori peisaje cu figuri, cum ar fi de exemplu Rodica (Banca Naţională, Bucureşti). Într-o galerie Grigorescu, de capete „cu broboadă albă” se pot integra lucrări importante din perioada 1880-1907: „Ţăranca cu maramă” (MNAR, inv.3317), „Cap de fată” (Muzeul de artă Craiova, inv. 738), „Cap de fată cu basma albă” ( Muzeul de artă Ploieşti/Muzeul N.Grigorescu Câmpina, inv.92831) etc. Situată şi mai precis în contextul operei lui Grigorescu, lucrarea de faţă face parte dintr-o serie de efigii de capete în alb, pictate pe lemn, de dimensiuni relativ reduse: „Enfant au bonnet blanc”, Musée des Beaux-Arts d’Agen, inv.307 BR; „Portrait de jeune paysanne”, 1896, Musée des Beaux-Arts d’Agen, inv. 304 BR; „Mica bretonă”, MNAR, GN, inv. 972; „Ţărancă”, 1896, MNAR, inv. 1164 ; „Mina”, 1904, colecţia Margareta şi acad. Dumitru Dumitrescu. În aceeaşi serie includem şi pictura vândută la Artmark în 2011, „Ţărăncuţă cu broboadă albă”, de care lucrarea noastră se apropie foarte mult şi prin grafia semnăturii. Tabloul de faţă a revenit în România de curând, după o absenţă de peste 60 de ani. Provine din colecţia pictorului L. Aramov (1901-1991), care expunea la Bucureşti în 1938 la sala Mozart, după război fiind activ la Casablanca şi la Paris. (I.B.)

Bibliografie

[Ioana Beldiman, Gheorghe Cosma], „Nicolae Grigorescu, pictură-grafică”, Muzeul de artă al RSR, 1984 „Nicolae Grigorescu, 1838-1907. Itinéraire d’un peintre roumain de l’Ecole de Barbizon à l’impressionnisme”, Somogy éditions d'art, Paris, 2006 VARGA, Vasile, „Nicolae Grigorescu”, Ed. Meridiane, București, 1973 VLAHUȚĂ, Alexandru, “Pictorul N.I.Grigorescu.Vieaţa şi Opera lui”, Bucureşti, Ediţia Casei Şcoalelor, Socec, 1910

Dimensiuni

custom 28,5

Descriere

ulei pe lemn, semnat stânga jos, cu roşu, Grigorescu

Informații documentare

Opera este reprodusă în "Studii și cercetări de istoria artei", anul V, nr. 2, 1958, în articolul "Noi cercetări asupra activității lui Grigorescu în Franța" redactat de monograful artistului, Remus Niculescu, paginile 175-183.

Datare

1890-1900

Provenienţă

colecţia pictorului Aramov (Lazare Finkelstein), Paris. Născut la Vidin în 1901, pictorul a avut o activitate expozițională intensă în special în Paris și Casablanca, în România fiind prezent în doar două rânduri, în Brăila și la Sala Mozart, București (1938).

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.