Bibliografie

COSTESCU, Eleonora, “Gheorghe Petrașcu”, Ed. Meridiane, București, 1975 „Gh. Petraşcu”, Catalogul expoziţiei de pictură, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1972

ulei pe carton, 36 x 47 cm, semnat dreapta sus, cu albastru, G. Petraşcu

Informații documentare

Opera este reprodusă în "Gheorghe Petrașcu", Vasile Florea, Ed. Meridiane, București, 1989 la cat. 62, sub titlul "Interior".

Provenienţă

colecția Jean Ionescu.

Pictura de interioare a reprezentat unul dintre genurile picturale predilecte pentru Gheorghe Petraşcu, începând cu deceniul doi al secolului XX. Preluând tema clasică a interiorului, Petraşcu reuşeşte să-i ofere o interpretare nouă, prin maniera în care aşterne culoarea şi cea a organizării spaţiului compoziţional. Atras de compoziţiile organizate într-un spaţiu restrâns, interes manifestat mai ales în naturile sale statice, pictorul a mers mai departe, realizând interioare, puţin mai cuprinzătoare decât tematica precedentă. Deşi rareori populate de prezenţa umană, interioarele sugerează totuşi existenţa acesteia, prin însufleţirea obiectelor şi a întregului spaţiu ambientat. Principalul personaj al interioarelor devine aşadar această atmosferă ce învăluie elementele, situându-le la limita dintre real şi o dimensiune atemporală. Localizate în mediul său familial, interioarele lui Petraşcu reprezintă în acelaşi timp şi o sursă documentară interesantă. Având un bun statut financiar, de-a lungul vieţii Petrașcu a deținut diverse reşedinţe, individualizate fiecare în pictura artistului. Astfel, ne apar în fața ochilor încăperi de la Nicorești (unde Petrașcu deținea o moșie, distrusă în timpul Primului Război Mondial, în 1917), din locuința de pe Str. Căderea Basiliei nr. 1 (fostă Cometei, construită în 1913 de arh. Spiridon Cegăneanu), unde Petrașcu a locuit între 1916 și 1927, compoziții din conacul de la Târgoviște (construit în 1920), dar și din ultima reședință din Capitală, cea din Str. Muzeul Zambaccian nr. 3 (fostă Căpitan Demetriad nr. 1), unde pictorul s-a mutat în anul 1927. Dincolo de recognoscibilitatea stilului și a locurilor pictate, individualitatea interioarelor pictate de Petrașcu este uneori întărită de personajele ce apar în aceste opere. Astfel, descoperim ciclul operelor concepute în jurul soției sale, model unic feminin în creația de maturitate a pictorului. Portretizarea Lucreției în camerele conacului de la Târgoviște ne poartă astfel prin istoria familiei Petrașcu și prin imaginarul inedit al artistului, ce reușește pe tot parcursul perioadei interbelice să modeleze instanțe picturale dintre cele mai grăitoare. Uleiul de față se integrează unei părți interesante a acestui subiect, fiind printre puținele opere în care soția artistului este pictată efectiv pozând și doar atât, pe un postament, fără să îi fie oferită nicio activitate ce ar înclina compoziția spre narativ.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.