124. Peisaj la Kârdjali

În aprilie 1918, Nicolae Tonitza se întorcea în țară în urma unui prizoneriat de mai bine de un an și jumătate în lagărul bulgăresc de la Kârjali. Precipitarea evenimentelor imediat următoare intrării României în război, în august 1916, îl găseau pe Tonitza în rândul uneia dintre companiile înfrânte la Turtucaia în septembrie 1916, eveniment urmat de prizoneriatul amintit. Această mențiune biografică ne aduce în atenție una dintre cele mai zguduitoare experiențe pe care Tonitza le-a resimțit pe tot parcursul vieții. Tânărul artist intra în contact cu tragedia umană, însă alături de această influență psihică, viața în lagăr îi va aduce și degradarea fizică, malaria și reumatismul fiind cauzele de mai târziu ale unei morți premature. În plan literar, cinismul și critica acida, ce îl caracterizau încă de la începuturile gazetărești, se vor accentua treptat în urma impactului cu o societate postbelică încă nepregătită, Tonitza apropiindu-se din ce în ce mai mult de socialism. În schimb, în plan pictural, estetic, uleiurile se împletesc într-un ansamblu concret coordonat de înfiripări autobiografice (compoziții inspirate de imagini din timpul prizoneriatului; scene cu interioare familiale; portretul), compoziții umaniste, pe filonul propagandist-socialist (“Coadă la pâine”, “Post mortem”; “Omul unei lumi noi”) dar și opere tipice, reglementate ca atare prin apariția în expoziții a naturilor statice și a peisajelor. Expozițiile din 1919 și 1920 vor prezenta în marea lor parte opere ce amintesc teme din prizoneriat, însă apar și compoziții ce par că adâncesc motivul. Episoadele “Din viața celor umili” sau ilustrarea cărții lui G.Millian-Maximin, “Însemnările unui prizonier” sunt cele ce încheagă întreaga etapă caracterizată de rememorarea anilor din lagărul bulgăresc. Consecințele se vor resimți și în anii ce vor urma, chiar și în abordarea unor teme plastice ce nu păreau susceptibile unei reconfigurări estetice. Astfel peisajul tonitzian intra sub incidența expresionismului, distanțându-se definitiv de acel plein-air post-impresionist caracteristic începutului de deceniu doi. Paleta cromatică evoluează către o sinteză afectivă, iar alături de tehnica de pictare(folosirea cuțitului de paletă), se încheagă acest nou limbaj pictural, expresionist. (I.P.)

Bibliografie

BREZIANU, Barbu, “N.N.Tonitza”, Ed. Meridiane, București, 1986 CIUCĂ, Valentin, “Pe urmele lui Tonitza”, Ed. Sport-Turism, București, 1984

Dimensiuni

width 24 cm, height 18 cm

Descriere

[1920-1922], ulei pe carton, semnat dreapta jos, cu negru, Tonitza

Informații documentare

Proveniență: colecţie privată, Elveţia

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.