Bibliografie

“Le Dessins Magiques de Victor Brauner”, Ed. Denoël, Paris, 1965 „Victor Brauner dans les collections du Musée National d’Art Moderne”, Centre Georges Pompidou, Paris, 1999

creion pe hârtie, 16 cm, 13,5, semnat și dedicat dreapta jos, în creion, Mon cher Maurice, je vous renvoie de ce bon sejour et garderai un doux souvenir d'Aix. Affecteusement. Victor ∞; datat dreapta sus, în creion, 14 IX 1955

Din 1916 Victor Brauner devine preocupat de pictură și face studii în plein-air la cimitirul Bellu. În 1919 se înscrie la Şcoala de arte frumoase din Bucureşti, de unde a fost exmatriculat în 1921 din cauza participării la o grevă studenţească, care milita pentru alierea artei românești la demersurile modernismului european. Ideile greviștilor au fost confundate de ziariști cu o revoltă bolșevică, manifestarea fiind aspru criticată. Artistul își continuă studiile la Academia Liberă a lui Horia Igiroșanu, pe care începuse s-o frecventeze paralel cu Școala de Arte Frumoase de al cărei sistem academic și rigid era profund nemulțumit. În anul următor călătorește la Fălticeni și la Balcic unde începe să experimenteze plastic, la nivel compozițional. Primii ani ai carierei sale stau sub semnul improvizației și experimentului, Victor Brauner, realizând lucrări cubiste, expresioniste, dadaiste și constructiviste. După anii ’20, perioadă în care Brauner se implică în activitățile avangardiste de la Lăptăria lui Enache sau intră în cercurile artistice de la „Contimporanul”, „75HP”, „Integral” sau „UNU”, pictorul se va îndrepta spre Paris, atras de “buricul pământului”. Experiența primară s-a materializat în vizitele din capitala Franței din 1925-1927, când încă tânărul Brauner intra în contact cu titanii modernismului și ai artei noi, Brâncuși, Delauney sau Chagall. Emigrarea artistului nu avea să se lase așteptată, acesta plecând definitiv în Franța în 1930, chiar dacă condițiile materiale se vor dovedi mai mult decât vitrege. Opera lui Brauner intra iremediabil în era suprarealistă, pentru care își va dedica restul carierei, în contrucții estetice dintre cele mai revelatoare. Consecvența lui Brauner în ceea ce ține alegerea motivului primordial de la care pornesc interogațiile picturale e dovada vie a unui experiment umanist. Chipul, forma, apariția umană ne prezintă atracția febrilă ce l-a purtat pe artist spre oniric, misticism, adjutante ale limbajului suprarealist. Trăind în suprarealism, așa cum vedea André Breton un artist desăvârșit, Brauner își va racorda și traiul de zi cu zi la eticheta suprarealistă. Așa cum îl regăsim în corespondența cu amicii și colegii de breazlă, așa ni se prezintă Brauner și în desenul de față, în fapt gânduri însoțite de un desen-blazon. (I.P.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.