445. Clopotnița Mănăstirii Viforâta [1929]

După 1922, an în care își construiește o casă-atelier în Târgoviște, Petrașcu va reveni constant în vechea localitate muntenească. Propria casă, dar mai ales complexul mânăstiresc și cel al curții domnești cu ale sale ruine vor reprezenta motive des abordate de un pictor în căutare constantă a unui figurativ impozant. În cazul pictării complexului mânăstiresc, pe artist nu îl interesează neapărat importanța ecleziastică a edificiilor, ci parcă rămâne fixat în fața porților, la intrare, ca un observator. De altfel, majoritatea operelor ce au drept subiect mânăstirea din Târgoviște se limitează la pictarea clopotniței, de cele mai multe ori chiar din unghiuri similare, într-o declarație de fidelitate pe care Petrașcu o face motivului. Cu șevaletul în fața clopotniței, mai aproape, pentru a modela acea materialitate anorganică a zidului, a turlei sau, mai departe, pentru a fixa monumentalitatea construcției în peisaj, Petrașcu rămâne constant în pictarea unui subiect imobil. Revine ani la rând în căutarea efectului, pe care de altfel îl intuiește de fiecare dată prin pastă, o pastă ce abundă, fie în pensulă, fie în cuțit. Ca și în cazul operei “Intrarea la mânăstire”(Muzeul de Artă Cluj Napoca), varianta cea mai apropiată a operei de față, și aici întâlnim un Petrașcu preocupat să surprindă construcția în relația ei cu mediul înconjurător, alegând un unghi cu o deschidere mai generoasă, tocmai pentru a se folosi de materialitatea cerului și a frunzișului din apropierea clopotniței. Itinerarul românesc transformă opera lui Petrașcu într-una cu tangențe etnografice, punctând cu inteligență locurile cele mai reprezentative ale acelei continuități și persistențe istorice. Ruinele de la Târgoviște - vechea reședință domnească, ansamblul monastic de la Agapia, Curtea de Argeș, dar și zonele învecinate, muscele, păstrătoare a tradițiilor și spiritului românesc. În acest ciclu relevant este introdusă și Viforâta, mănăstirea de lângă Târgoviște intrând în vizorul lui Petrașcu încă de la începutul secolului XX, când, în 1901, călătorea și picta locurile.

Bibliografie

CONSTANTINESCU, Paula, SCHOBEL, Doina, “Expoziție de pictură Gheorghe Petrașcu”, Muzeul de Artă al R.S.R, București, 1972 COSTESCU, Eleonora, „Gheorghe Petraşcu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975

Dimensiuni

width 34 cm, height 39 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu negru, "G. Petrașcu"

Datare

1929

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.