Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
COMAN Anton, ”Octav Băncilă”, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1954
DREPTU Ruxandra, ”Băncilă”, Ed. Meridiane, București, 1987
ulei pe pânză, 100 x 90 cm, semnat și datat dreapta sus, cu negru, Octav Băncilă, 1899
Informații documentare
Opera a participat la Prima Expoziție Personală din 1900, la Sala de decoruri a Teatrului Național din Iași și este menționată ca atare în monografia "Octav Băncilă", Anton Coman, E.S.P.L.A., 1956, pag 27.
Opera este menționată în revista "Lumea", nr. 1, 1 octombrie 1899, pag. 10, în articolul dedicat lui Octav Băncilă, semnat de A. Rodion.
Opera este reprodusă în monografia "Octav Băncilă", C. Săteanu, Revista Arta și Arheologia, 1930, la pag. 4.
Compoziția domină prin prezența celor doi bătrâni implicați într-o interesantă conversație. Primul îi șoptește la ureche detalii care par să-i capteze atenția celui de-al doilea. Toată scena este ambientată în ceea ce pare a fi o încăpere sau colțul unei străzi întunecate care îl preocupă prea puțin pe artist. Lucrarea impresionează prin redarea minuțioasă și realistă a gesturilor celor doi, mai ales a mimicii acestora. Chiar dacă își vorbesc în secret, Băncila trădează gândurile celor doi cu ajutorul unui dialog al mâinilor. Mâna dreaptă este folosită pentru a-l convinge pe interlocutor de autenticitatea mesajului. Cu o privire ageră, cuvintele-i sunt măsurate, fapt evidențiat prin degetele care se plimbă prin barba roșcovană. Cei doi gheșeftari discută cu mare interes despre o afacere, au un aer conspirativ după buna credință că ei fac lucruri ilicite, lucru observabil și din satisfacția vizibilă de pe fața ascultătorului. Opera “O afacere bună” se încadrează în tematica picturii sociale, subiect de care Băncilă a fost foarte atras, după revenirea sa de la studiile din străinătate. Reîntors în România, la Iași, artistul își improvizează propriul atelier în vecinătatea cartierului “Târgul Cucului”, un ambient pitoresc descris așa cum era în timpul lui Băncilă, în “Fantomele” poetului D. Anghel. Aici este inspirat și pătruns de condiția socială și de tipurile energice, de focul inteligenței mediului evreiesc. “Îmi închipui o zi de târg și fac să mișune pe ulița aceea o lume de țărani venită de prin satele din împrejurime să-și cumpere cele de nevoie la gospodărie. […] iar în prăvălii așez tot amestecul de mărfuri mărunte, toată ruina nenumăratelor gospodării care veneau aruncate aici, cum vin sfărâmăturile de pe coastă, în urma unui naufragiu. […] strecor din când în când […] bătrâni cu laiberele lungi, cu ciorapii albi, cu căciuli mari îmblănite, pe sub care se încârlionțesc în șuruburi perciunii…” (D. ANGHEL, ”Fantomele”) De acești vânzători de haine vechi, bătrâni fanatici care se rugau sau se sfătuiau, peticari, a fost atras Băncilă în anii 1899-1900 și mai târziu. Pictorul a creat o serie de tablouri cu evrei, de un realism dus la extrem, care a stârnit multă indignare, deoarece atrăgeau atenția asupra condiției acestora. Realismul de care se folosește în exprimarea trăirilor interioare ale personajelor sale, sentimentele constrastante, amplificate de o cromatică aproape, am putea spune, de clar-obscur, ne duce cu gândul la precursorul artei baroce, Carravaggio, ale cărui personaje trăiesc, simt, suferă. Lucrarea a fost reprodusă și comentată în diferite publicații, printre care amintim pe cea a lui C. Săteanu (1930). Împreună cu ”Emigrantul”, care datează din aceeași perioadă, pictura a fost expusă în vitrinele magazinelor din Iași și București, iar ulterior, în prima expoziție a artistului. (cf. COMAN Anton, ”Octav Băncilă”, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1954, p.24). Același A. Coman ne spune că în anul 1900, revista ”Răsăritul” din Iași a publicat trei foiletoane din care aflăm că “tabloul O afacere bună reprezintă veșnica luptă a evreului – a aceluia din popor – în veșnica-i goană după o bucățică de pâine”(”Octav Băncilă”, p. 24). (M.N)
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
