24Т. Icoană împărătească pe lemn, ”Iisus Pantocrator”, atribuit Costandin Zugravul, Țara Românească, școală brâncovenească, epoca lui Constantin Brâncoveanu, ultimul deceniu al sec. XVII, piesă muzeală
Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
24Т. Icoană împărătească pe lemn, ”Iisus Pantocrator”, atribuit Costandin Zugravul, Țara Românească, școală brâncovenească, epoca lui Constantin Brâncoveanu, ultimul deceniu al sec. XVII, piesă muzeală
Preț de pornire:
EUR 17.000
Adjudecat
EUR 30.000
tempera și foiță de aur pe lemn, 102 x 75 cm
Informații documentare
De o înaltă valoare artistică, pictura icoanei se înscrie în coordonatele stilistice ale picturii brâncovenești, iar prin întreaga sa ținută, care exprimă bogăție, fast și opulență, ea poate fi considerată ca fiind o comandă domnească. Constantinos, un pictor de origine greacă activ în Țara Românească între 1658 și 1720, a avut un rol esențial în dezvoltarea artei brâncovenești. Adus de Șerban Vodă Cantacuzino pentru a picta Biserica Doamnei din București în 1683, talentul său a fost rapid recunoscut, ceea ce l-a determinat pe Constantin Brâncoveanu să-l numească „vătaf de zugravi” la Mănăstirea Hurezi în 1692, unde a realizat unul dintre cele mai izbutite ansambluri picturale din întreaga artă medievală românească. Printre cele mai importante lucrări ale sale se numără frescele de la Biserica Curții Domnești din Târgoviște (primul monument pictat de zugravii „Școlii de la Hurezi” în afara ansamblului Mănăstirii Hurezi, în 1698), Mănăstirea Dintr-un Lemn (ctitoria lui Preda Brâncoveanu din anul 1635), Schitul Ostrov din Călimănești (1701), Mănăstirea Polovragi (1703) și Biserica din incinta ansamblului brâncovenesc de la Mogoșoaia (1705). În ceea ce privește pictura de icoane, până în acest moment se cunosc doar șase icoane aparținând lui Constantinos, dintre care doar una singură este semnată, restul fiindu-i atribuite. Stilul său distinctiv reprezintă o sinteză între arta de tradiție bizantină și ecouri ale Renașterii târzii și ale Barocului. Astfel, Constantinos a contribuit semnificativ la conturarea identității vizuale a epocii brâncovenești, care dă naștere primului stil național. Sunt specialiști care discută ipoteza că zugravul Constantinos, către sfârșitul carierei sale, prețuind arta iconarilor ruși, arată interes pentru stilul picturii acestora și realizează și icoane apropiate de spiritul și stilistica rusească a perioadei.
Elemente de identificare de ordin iconografic și stilistic: Icoana Iisus Hristos este serie cu Maica Domnului cu Pruncul, cu Sfântul Nicolae, precum și cu icoana Sfântului Ioan Botezătorul și Arhanghelului Mihail. În nava adâncită a icoanei, pe fond de aur, partea de sus este pictată cu verde, iar partea de jos prezintă reprezentarea lui Iisus Hristos, așezat într-un jilț auriu, cu bancheta dreaptă și spătarul curbat, decorat pe părțile laterale cu motive brâncovenești aurite. El binecuvântează cu dreapta, iar cu stânga ține Evanghelia deschisă, sprijinită pe genunchi. Conform tradiției, Iisus Hristos este înveșmântat cu un chiton roșu cu loros auriu brodat și un himation albastru. Cutele veșmântului sunt realizate cu nuanțe mai închise sau mai deschise ale aceleiași culori, iar la himation zugravul a folosit aurul pentru lumini. În spatele jilțului, în picioare, de mici dimensiuni, în atitudine de rugăciune, sunt reprezentați intercesorii Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul, îmbrăcați conform tradiției: Maica Domnului cu maforion roșu și rochie albastră, iar Sfântul Ioan Botezătorul cu o mantie albastră căptușită cu roșu. Chipurile personajelor au tipologia caracteristică stilului brâncovenesc, iar în jurul capetelor poartă aureole decorate cu „rotiță”.
Elemente de identificare de ordin tehnic: La fel ca icoana Maica Domnului, cu care este pereche, și în acest caz, panoul din lemn de tei este întărit la spate cu două traverse semiîngropate, iar pe față este degroșat: grund, foiță de aur, tempera pe lemn, verni.
Concluzii: Potrivit caracteristicilor stilistice și tehnice, icoana poate fi încadrată în stilul brâncovenesc, iar prin întreaga bogăție și somptuozitate pe care o degajă, ea poate fi considerată o comandă domnească (A.D.).
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
SESIUNE
Întreabă-mă despre acest lot
Alte loturi asemănătoare
137. Icoană pe lemn, ”Mineiul lunii Mai”, școală rusească, jumătatea sec. XIX
Preț de pornire:
EUR 1.400
Neadjudecat
54. Icoană pe lemn, ”Duminica Tomii”, școală românească, prima jumătate a sec. XIX
Preț de pornire:
EUR 1.000
Neadjudecat
![Icoană pe lemn, ”Sfânta Treime”, zugrav Simon din Bălgrad, 178[0], piesă rară, de colecție](https://s3-eu-west-1.amazonaws.com/a10ro/Lot/103719-ro/erpsync-main-image.jpg)
42. Icoană pe lemn, ”Sfânta Treime”, zugrav Simon din Bălgrad, 178[0], piesă rară, de colecție
Preț de pornire:
EUR 500
Adjudecat
EUR 700