otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
Dau crezare îndoielii mărturisite de cei doi curatori (Cristian Robert Velescu şi Florenţa Ivaniuc) ai ultimei mari expoziţii organizate Magalenei Rădulescu la Muzeul Colecţiilor din Bucureşti, în 1994, şi anume faptului că asupra naşterii şi asupra morţii sale pluteşte misterul, acel mister pe care artista l-a cultivat cu pasiune de-a lungul întregii vieţi. Şi cum altfel ar fi procedat o femeie, descrisă cu lux de amănunte într-un roman de Cella Serghi, prietena sa din tinereţe, şi de ea însăşi, drept o olteancă foarte frumoasă? Excentrică în comportament şi-n îmbrăcăminte, aşa mi s-a părut, deşi Petru Comarnescu mă prevenise asupra aspectului, atunci când am cunoscut-o în 1970, cu ocazia expoziţiei personale de la Atheneul român. Era cu 3 ani înainte de realizarea acestui Circ, în ceracolor pe hârtie şi localizat la Paris. Din cele aproximativ 2000 de lucrări atribuite până în prezent, ciclul Circului, ocupă un loc reprezentativ în opera Magdalenei Rădulescu ca şi la altă colegă şi prietenă a sa, Margareta Sterian. E o lume cu care pictoriţa se identifică la un moment dat, aşa cum s-a identificat cu cea a Carnavalului, a Dansului, a basmului populat de prinţi şi prinţese (vezi Înşir-te mărgărite, inspirată de piesa lui Victor Eftimiu). Intuieşte în ea fantasticul, o evadare din lumea realului, ce i se potriveşte de minune. Linia de orizont şi perspectiva sunt înlăturate făcându-ne astfel să plonjăm în inima acţiunii, trăind-o intens, la unison cu cei 4 acrobaţi. Imaginea rotitoare ne duce cu gândul la cea rituală, care produce extazul, aşa cum o întâlnim în ciclul Horelor, al Dansului, al Carnavalului, ancorând lucrările în zona sacrului. Din punct de vedere al mişcării personajelor, al dinamicii desenului (a desenat enorm) este pe o cale la care aspirase îndelungat: "adică de a da imaginea direct, în foarte puţin timp, cu multă viteză şi fără să mă înşel, nici în desen nici în culoar. Am ajuns acum la un lucru pe care-l căutam demult... adică la o vioiciune în artă care îmi lipsea…Nu-mi lipsea de tot dar totuşi nu reuşeam să o redau atât de repede. Când eram studentă la Grande Chaumière şi făceam cópii în muzeul Louvre am lucrat la un tablou mic de Giovanni Bellini şase luni. Dacă ar trebui să-l fac astăzi l-aş face în trei zile. Vedeţi, asta e diferenţa despre care vorbeam" (interviu realizat în 1975, de Paul Dudea, pentru Radio România Internaţional). Dacă data naşterii se situează între 1900-1903 înseamnă că pictoriţa se afla într-o perioadă a deplinei maturităţi artistice, a marilor sinteze. Făcuse zeci de expoziţii în Italia, Franţa, România, Mexic, în Argentina, Canada, Anglia, scriseseră des- pre ea Ionel Jianu, Al. Busuioceanu, Petru Comarnescu, V. Beneş, M. R. Paraschivescu, Ion Frunzetti, Victor Eftimiu, dar şi Jacques Lassaigne, bun cunoscător al artei româneşti, directorul Institutului Francez din Bucureşti, Pierre Descargues, Jean Cassou, Raymond Cogniat, etc. S-a vorbit de suprarealism, de expresionism, de primitivism, de simbolism, de onirism în creaţia ei. S-au făcut apropi- eri cu folclorul, dar nu la nivel etnografic, ci subliniindu-i-se capacitatea aparte, aidoma lui Brâncuşi, de a interpreta arta populară în dimensiunea ei esenţială şi ataşată unei stări ontologice primordiale, recuperarea făcând-se oarecum în spiri- tul lui René Guénon. Dar dincolo de toate aceste înrudiri, mai mult sau mai puţin detectabile, în opera Magdalenei Rădulescu a primat originalitatea atât din punct de vedere al repertoriului tematic, cât şi din punct de vedere al tratării lui. ( R.G.)
Bibliografie
COMARNESCU, Petru, Magdalena Rădulescu, studiu critic, Ed. Forum, București, 1946
IVANIUC, Florența, VELESCU, Cristian Robert, Catalogul expoziţiei de pictură şi grafică, Muzeul Colecţiilor de Artă, Bucureşti, 1994
DEAC, Mircea, Magdalena Rădulescu, Ed. Meridiane, București, 1980
Dimensiuni
width 42 cm, height 55 cm
Descriere
ceracolor pe hârtie, semnat și datat, localizat, dreapta jos, cu negru, Magdalena Rădulescu, 1973
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Dau crezare îndoielii mărturisite de cei doi curatori (Cristian Robert Velescu şi Florenţa Ivaniuc) ai ultimei mari expoziţii organizate Magalenei Rădulescu la Muzeul Colecţiilor din Bucureşti, în 1994, şi anume faptului că asupra naşterii şi asupra morţii sale pluteşte misterul, acel mister pe care artista l-a cultivat cu pasiune de-a lungul întregii vieţi. Şi cum altfel ar fi procedat o femeie, descrisă cu lux de amănunte într-un roman de Cella Serghi, prietena sa din tinereţe, şi de ea însăşi, drept o olteancă foarte frumoasă? Excentrică în comportament şi-n îmbrăcăminte, aşa mi s-a părut, deşi Petru Comarnescu mă prevenise asupra aspectului, atunci când am cunoscut-o în 1970, cu ocazia expoziţiei personale de la Atheneul român. Era cu 3 ani înainte de realizarea acestui Circ, în ceracolor pe hârtie şi localizat la Paris. Din cele aproximativ 2000 de lucrări atribuite până în prezent, ciclul Circului, ocupă un loc reprezentativ în opera Magdalenei Rădulescu ca şi la altă colegă şi prietenă a sa, Margareta Sterian. E o lume cu care pictoriţa se identifică la un moment dat, aşa cum s-a identificat cu cea a Carnavalului, a Dansului, a basmului populat de prinţi şi prinţese (vezi Înşir-te mărgărite, inspirată de piesa lui Victor Eftimiu). Intuieşte în ea fantasticul, o evadare din lumea realului, ce i se potriveşte de minune. Linia de orizont şi perspectiva sunt înlăturate făcându-ne astfel să plonjăm în inima acţiunii, trăind-o intens, la unison cu cei 4 acrobaţi. Imaginea rotitoare ne duce cu gândul la cea rituală, care produce extazul, aşa cum o întâlnim în ciclul Horelor, al Dansului, al Carnavalului, ancorând lucrările în zona sacrului. Din punct de vedere al mişcării personajelor, al dinamicii desenului (a desenat enorm) este pe o cale la care aspirase îndelungat: "adică de a da imaginea direct, în foarte puţin timp, cu multă viteză şi fără să mă înşel, nici în desen nici în culoar. Am ajuns acum la un lucru pe care-l căutam demult... adică la o vioiciune în artă care îmi lipsea…Nu-mi lipsea de tot dar totuşi nu reuşeam să o redau atât de repede. Când eram studentă la Grande Chaumière şi făceam cópii în muzeul Louvre am lucrat la un tablou mic de Giovanni Bellini şase luni. Dacă ar trebui să-l fac astăzi l-aş face în trei zile. Vedeţi, asta e diferenţa despre care vorbeam" (interviu realizat în 1975, de Paul Dudea, pentru Radio România Internaţional). Dacă data naşterii se situează între 1900-1903 înseamnă că pictoriţa se afla într-o perioadă a deplinei maturităţi artistice, a marilor sinteze. Făcuse zeci de expoziţii în Italia, Franţa, România, Mexic, în Argentina, Canada, Anglia, scriseseră des- pre ea Ionel Jianu, Al. Busuioceanu, Petru Comarnescu, V. Beneş, M. R. Paraschivescu, Ion Frunzetti, Victor Eftimiu, dar şi Jacques Lassaigne, bun cunoscător al artei româneşti, directorul Institutului Francez din Bucureşti, Pierre Descargues, Jean Cassou, Raymond Cogniat, etc. S-a vorbit de suprarealism, de expresionism, de primitivism, de simbolism, de onirism în creaţia ei. S-au făcut apropi- eri cu folclorul, dar nu la nivel etnografic, ci subliniindu-i-se capacitatea aparte, aidoma lui Brâncuşi, de a interpreta arta populară în dimensiunea ei esenţială şi ataşată unei stări ontologice primordiale, recuperarea făcând-se oarecum în spiri- tul lui René Guénon. Dar dincolo de toate aceste înrudiri, mai mult sau mai puţin detectabile, în opera Magdalenei Rădulescu a primat originalitatea atât din punct de vedere al repertoriului tematic, cât şi din punct de vedere al tratării lui. ( R.G.)
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
COMARNESCU, Petru, Magdalena Rădulescu, studiu critic, Ed. Forum, București, 1946
IVANIUC, Florența, VELESCU, Cristian Robert, Catalogul expoziţiei de pictură şi grafică, Muzeul Colecţiilor de Artă, Bucureşti, 1994
DEAC, Mircea, Magdalena Rădulescu, Ed. Meridiane, București, 1980
Dimensiuni
width 42 cm, height 55 cm
Descriere
ceracolor pe hârtie, semnat și datat, localizat, dreapta jos, cu negru, Magdalena Rădulescu, 1973
