otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
Debutează târziu, în 1929, cu o expoziţie personală la Sala Mozart, iar în 1945 are loc debutul său literar, cu un volum intitulat Poesii. Emergenţa sa artistică are loc în perioada de efervescenţă avangardistă, tendinţă promovată de publicaţiile Contimporanul, Integral, Unu şi 75 H.P. Era momentul întâlnirii între autoritatea tradiţiei, reprezentată prin Petraşcu, Pallady, Ressu, Iser, Şirato, Steriadi, Tonitza, Dărăscu şi avangardă, a cărei protagonişti erau Corneliu Michăilescu, Alexandru Phoebus, Victor Brauner, Marcel Iancu, H.M. Maxy, Mattis Teutsch. Margareta Sterian s-a situat în zona de graniţă dintre cele două direcţii, formându-şi un stil care, fără a se reven- dica de la un model anume, este caracterizat de implicarea fantasticului, de cultivarea oniricului şi a fabulosului. Picturile sale conferă senzaţia unui spaţiu infinit, populat de un bestiariu cu funcţii simbolice - cocoşul, pisica, şarpele, calul – şi de amintirile târgurilor, circului, a lumii de bâlci, repertoriu concordant cu înclinaţa sa către suprareal, vis, magie şi ritual. Spaţiul cu care operează artista, privit mereu din perspectivă à vol d’oiseau, rămâne în sfera realităţii, iar elementele vizuale aparţin nivelului figurativ. Utilizând formule ale vocabularului suprarealist, artista se situează totuşi în afara doctrinei specifice, împrumutând la nivel formal din registrele constructivismului şi ale expresionismului temperat. Între anii 1926 şi 1929 studiază la Paris, în Academia Ranson, cu profesorii Braque, Bissière, Amédée de la Patèlière, într-o perioadă în care arta europeană traversase experienţele fovismului, cubismului, expresionismului, futurismului, constructivismului sau abstracţiei. Petrece mult timp prin muzee, remarcându-i pe precursorii cubismului sau suprarealismului, oprindu-se în special în faţa picturilor lui Ucello, Sassetta, dar şi a creaţiilor barocului. A făcut parte din grupări culturale şi artistice novatoare, ca Arta nouă, Criterion, Grupul nostru, Contimporanul, expunând sub egida lor. Semnificativă este şi participarea la Expoziţia naţională de artă futuristă din 1933 de la Roma, coordonată de Marinetti, ca şi prezenţa la expoziţia din 1935 la expoziţia Contimporanul, la care participă personalităţi ale avangardei europene. Anul întoarcerii de la Paris, 1929, este acela al unei experienţe fundamentale, avută prin şansa de a participa la campania monografică din satul Drăguş, organizată de profesorul Dimitrie Gusti. Aceasta a avut rolul de a deschide noi perspective spirituale şi estetice, prin apropierea de cultura populară şi conştientizarea valorilor ei. Rezultatul este o serie de 30 de picturi cu ţărani şi copii din zona Făgăraşului. Lucrarea Amintiri se leagă de contactul artistei cu lumea satului, care i-a relevat pasiunea pentru folclor şi i-a oferit ca izvor de inspiraţie orizontul datinilor şi al legendelor populare.
ulei pe carton, semnat stânga jos, cu roșu, Sterian
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Debutează târziu, în 1929, cu o expoziţie personală la Sala Mozart, iar în 1945 are loc debutul său literar, cu un volum intitulat Poesii. Emergenţa sa artistică are loc în perioada de efervescenţă avangardistă, tendinţă promovată de publicaţiile Contimporanul, Integral, Unu şi 75 H.P. Era momentul întâlnirii între autoritatea tradiţiei, reprezentată prin Petraşcu, Pallady, Ressu, Iser, Şirato, Steriadi, Tonitza, Dărăscu şi avangardă, a cărei protagonişti erau Corneliu Michăilescu, Alexandru Phoebus, Victor Brauner, Marcel Iancu, H.M. Maxy, Mattis Teutsch. Margareta Sterian s-a situat în zona de graniţă dintre cele două direcţii, formându-şi un stil care, fără a se reven- dica de la un model anume, este caracterizat de implicarea fantasticului, de cultivarea oniricului şi a fabulosului. Picturile sale conferă senzaţia unui spaţiu infinit, populat de un bestiariu cu funcţii simbolice - cocoşul, pisica, şarpele, calul – şi de amintirile târgurilor, circului, a lumii de bâlci, repertoriu concordant cu înclinaţa sa către suprareal, vis, magie şi ritual. Spaţiul cu care operează artista, privit mereu din perspectivă à vol d’oiseau, rămâne în sfera realităţii, iar elementele vizuale aparţin nivelului figurativ. Utilizând formule ale vocabularului suprarealist, artista se situează totuşi în afara doctrinei specifice, împrumutând la nivel formal din registrele constructivismului şi ale expresionismului temperat. Între anii 1926 şi 1929 studiază la Paris, în Academia Ranson, cu profesorii Braque, Bissière, Amédée de la Patèlière, într-o perioadă în care arta europeană traversase experienţele fovismului, cubismului, expresionismului, futurismului, constructivismului sau abstracţiei. Petrece mult timp prin muzee, remarcându-i pe precursorii cubismului sau suprarealismului, oprindu-se în special în faţa picturilor lui Ucello, Sassetta, dar şi a creaţiilor barocului. A făcut parte din grupări culturale şi artistice novatoare, ca Arta nouă, Criterion, Grupul nostru, Contimporanul, expunând sub egida lor. Semnificativă este şi participarea la Expoziţia naţională de artă futuristă din 1933 de la Roma, coordonată de Marinetti, ca şi prezenţa la expoziţia din 1935 la expoziţia Contimporanul, la care participă personalităţi ale avangardei europene. Anul întoarcerii de la Paris, 1929, este acela al unei experienţe fundamentale, avută prin şansa de a participa la campania monografică din satul Drăguş, organizată de profesorul Dimitrie Gusti. Aceasta a avut rolul de a deschide noi perspective spirituale şi estetice, prin apropierea de cultura populară şi conştientizarea valorilor ei. Rezultatul este o serie de 30 de picturi cu ţărani şi copii din zona Făgăraşului. Lucrarea Amintiri se leagă de contactul artistei cu lumea satului, care i-a relevat pasiunea pentru folclor şi i-a oferit ca izvor de inspiraţie orizontul datinilor şi al legendelor populare.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
