154. Madona cu pruncul

Marie-Louise Else de Hoiseşti, născută Contesă von Ehrlinghausen, văduvă în urma decesului soţului Jean de Hoiseşti, lăsa în 1923, prin testamentul redactat în limba germană (contrasemnat şi ştampilat Konrad Fisch), descendenţilor ei, un lot de tablouri vechi italiene si franceze, între care se numărau două picturi vechi italiene. Evaluate de către Prof. Dr. Adolfo Venturi, profesor la Academia de Arte din Roma, acestea sunt atribuite lui Carlo Dolci şi Giovanni Francesco Penni, provenind, după cum se menţionează testamentar, din colecţia lui Camilo Borghese de la Roma, achiziţionate la Roma, de bunicii mei din partea tatălui la începutul secolului al XIX-lea şi aduse la Viena. Pictura, reprezentând o imagine devoţională cu Fecioara şi Pruncul, a fost atribuită artistului italian Carlo Dolci, binecunoscut pentru scenele sale religioase. Elev al lui Jacopo Vignali, Dolci se situează în zona tradiţiei florentine, opera sa absorbind influenţe exterioare din partea artiştilor pentru care a simţit afinităţi structurale. Era în mod deosebit impresionat de picturile lui Correggio, în care scenele se desfăşoară în amurg sau pe timpul nopţii. Dolci era un veritabil tradiţionalist, afişând afinitate pentru maeştri florentini ai sculpturii. A acordat atenţie, de asemenea, posturilor fizice şi psihice ale personajelor reprezentate de anumiţi maeştri din nord, printre care Dürer, ale cărui gravuri au circulat pe scară largă în Italia. Mai mult, Dolci a avut acces la colecţiile remarcabile ale patronilor săi, care includeau numeroase picturi din nordul Europei. Dolci a fost recunoscut şi apreciat de contemporanii săi, câştigând de timpuriu admiraţia tuturor familiilor de la conducere, inclusiv a familiei de Medici. A primit numeroase comenzi din partea ordinelor religioase şi a colecţionarilor privaţi din Italia şi din afară. Imaginile sale religioase au ajuns în colecţii faimoase, fiind dăruite Regelui Carol al II-lea al Angliei sau Reginei Ecaterina de Braganza. De altfel, Dolci este singurul artist florentin ale cărui lucrări au fost privite în mod constant cu interes de către colecţionarii din vestul Europei, începând din secolul al XVII-lea. Ceea ce i-a atras în special preţuirea acestora a fost măiestria sa meticuloasă, desfătarea florentină a liniilor curbe, circumferinţa limpede şi seninătatea chipului, postura graţioasă, farmecul intim şi prospeţimea strălucitoare a culorilor. Dolci picta cu credinţă şi pietate repertoriul Contrareformei, realizând imagini religioase atât pentru capele şi biserici, cât şi pentru devoţiunea privată, devenite emblematice pentru settecento-ul italian. Tema Fecioarei cu Pruncul este cea mai comună pentru picturile devoţionale de mici dimensiuni, executate în număr mare de către pictorii renascentişti şi a căror tradiţie s-a păstrat până în Baroc. În scena reprezentată de Carlo Dolci, atmosfera este nemişcată, dar vie prin culorile strălucitoare ale veşmintelor Fecioarei, care o desprind din întunericul interiorului. Pruncul Christos dormind se află în centru iradierii de lumină, adorat de tânăra sa mamă, o frumoasă Madonna în ipostază de rugăciune. Mişcarea fiind aproape eliminată, atenţia privitorului se fixează pe expresia şi gestica Fecioarei, învestite cu întreaga energie spirituală a imaginii. Atenţia pentru redarea iluziei realităţii avea ca scop facilitarea imaginării de către privitor a întâmplărilor biblice, parte a pregătirii minţii pentru unirea intimă cu Dumnezeu. Celebru pentru lentoarea şi minuţiozitatea sa, Dolci s-a aplecat asupra reprezentării în detaliu a corporalităţii lucrurilor pentru obţinerea efectelor spirituale.

Bibliografie

MC CORQUODALE, Charles, Some Unpublished Works by Carlo Dolci, The Burlington Magazine, Vol. 121, Nr. 912 (Mar., 1979), p. 142-140 MC CORQUODALE, Charles, Reconstructing Carlo Dolci's Montevarchi Altar-Piece, and a Study for a Mystery Picture, The Burlington Magazine, Vol. 135, Nr. 1082 (May, 1993), p. 344-346 BRIGSTOCKE, Hugh, Painting in Florence 1600-1700: London and Cambridge, The Burlington Magazine, Vol. 121, Nr. 912 (Mar., 1979), p. 190-195 GOMME, Andor, Carlo Dolci, The Burlington Magazine, Vol. 121, Nr. 915 (Jun., 1979), p. 381-382 WITTKOWER, Rudolf, (1993). Art and Architecture Italy, 1600-1750. Penguin Books, Pelican History of Art. p. 345–346. Carlo Dolci în Catholic Encyclopedia din 1913 TZEUTSCHLER LURIE, Ann, Two Devotional Paintings by Sassoferrato and Carlo Dolci, The Bulletin of the Cleveland

Dimensiuni

height 68 cm, custom 59,5

Descriere

ulei pe pânză,

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.