Bibliografie

Enescu, Theodor, Camil Ressu, Ed. Academiei, 1958 Enescu, Theodor, C. Ressu, Ed. Meridiane, București, 1984 Oprea, Petre, Colecționarul Mecena Alexandru Bogdan Pitești, Ed. Maiko, București, 1999 Schobel, Doina, Expoziție retrospectivă Camil Ressu. Pictură și grafică, Muzeul de Artă al RSR, București 1981 - 1982

ulei pe pânză, 50 x 60 cm, semnat dreapta jos, cu verde, C. Ressu

Informații documentare

Executată la Vlaici, lucrarea Peisaj cu cumpănă a făcut parte din colecția lui Bogdan-Pitești, dar a fost recuperată de artist de la urmașii colecționarului, după moartea acestuia, în 1922. A figurat în Expoziția retrospectivă din 1982, de la Muzeul de Artă al R.S.R Este reprodusă în catalogul expoziției la pagina 113, cat. 10 (Expoziție retrospectivă Camil Ressu – Pictură și grafică, Doina Schobel). Reprodusă în cataloagul Camil Ressu, Theodor Enescu, Editura Academiei, 1958, la pagina 59, fig. 38 Reprodusă în catalogul C. Ressu, Theodor Enescu, Ed. Meri-diane,1984, la pagina 132, cat. 130. Pe verso etichetă: Muzeul de Artă al RSR, Expozitia retrospectivă Camil Ressu,.... prilie 1982

Formația artistică a lui Ressu este cumulul a patru școli. Începute la București cu G. D. Mirea și continuate la Iași cu Bardasare, studiile din România au fost completate, într-o primă fază, la München, centru artistic agreat de mediul ieșean. După numai două luni a plecat spre Paris și s-a înscris la Academia Julian, la clasa lui Jean-Paul Laurens, unde îi va avea colegi pe Jean Al. Steriadi, Nicolae Dărăscu, Ion Theodorescu-Sion. Cei cinci ani petrecuţi în capitala Franţei la început de secol al XX-lea l-au expus direct la marile schimbări artistice care se petreceau. A locuit în Montparnasse, pe malul stâng al Senei, alături de ceilalţi fugari ai Şcolii de Belle Arte, tributari unui anumit tradiţionalism şi unui respect al formelor. În 1907 a revenit în ţară, unde, la recomandarea lui Ion Minulescu, apelează la Nae Ţăranu, directorul revistei Furnica, pentru a colabora cu desene satirice. După doi ani de colaborări cu diverse reviste din epocă, în care și-a perfecționat tehnica desenului și a ajuns la o simplificare expresivă a detaliilor, Ressu a hotărît să se concentreze asupra picturii. Schimbarea vine odată cu întâlnirea nonconformistului colecționar Alexandru Bogdan-Pitești. Boemul personaj își făcuse apariția în București în 1894 și se infiltrase în lumea artistică bucureșteană cu o dinamică aviditate de acțiune. S-a implicat în viața politică, dar interesul său se îndrepta spre mișcarea artistică, nu doar în calitate de colecționar, ci și ca promotor al acesteia. A organizat un atelier de pictură în propriul apartament din strada Brezoianu, a susținut Salonul Independenților din 1896 și și-a făcut săptămânal un program în care se întâlnea cu artiștii. Joia era dedicată tuturor trăzniților, iar sâmbăta unei cine protocolare, unde invitații erau aleși de amfitrion. Pe Ressu l-a descoperit prin intermediul gazetarului și caricaturistului Nicolae Petrescu-Găină de care l-a legat o trainică prietenie, împărtășind din spiritul de frondă al acestuia. Momentul este povestit chiar de artist în Însemnări. Adus de Petrescu Găină la sfârșitul lui 1908, în austera locuință a pictorului, Bogdan-Pitești i-a achiziționat 3 tablouri pentru 500 de lei, suma fiind prima obținută de Ressu din propriile lucrări. În următorul an, în primăvară, era invitat să picteze la Vlaici. Moșia și conacul au devenit treptat perimetrul unei colonii artistice unde s-a perindat majoritatea pictorilor din epocă. Pentru Ressu perioada petrecută la Vlaici a însemnat definirea unui stil propriu. Peisaje ori portrete colective, lucrările urmăresc, prin compoziția clasică, materializarea unui sentiment ancestral de pace. Spațiul este deschis spre orizont, dar privirea ajunge la acesta după ce străbate mai multe planuri interpuse ca niște ecrane alternative. Cromatica relevă un colorist influențat de fovismul cu care luase contact în perioada studiilor pariziene. Suprasaturate, culorile se combină în asocieri violente.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.