Bibliografie

BADEA-PĂUN, Gabriel, “Pictori români în Franța”, Noi Media Print, București, 2012

ulei pe carton, 69 x 54 cm, semnat dreapta jos, cu oranj, EMILIAN LĂZĂRESCU

Lăzărescu ajungea destul de tânăr în Franța, la 26 de ani, în 1904. Concomitent cu perioada în care era audient în atelierul lui Ernest Hébert, reprezentant al romantismului și simbolismului francez, Lăzărescu era admis în Société Nationale de Beaux-Arts, pentru ca în anii ce urmau (1906-1910) să fie bursier al Școlii de Belle Arte din Paris, urmând cursurile în atelierele lui Léon Bonnat și Luc-Olivier Merson. Anii petrecuți la Paris și cercurile pe care le-a frecventat i-au înlesnit lui Lăzărescu dezvoltarea unui gust estetic racordat la imaginarul coordonat de romantism și de simbolism. Fie că pictează peisaje pariziene sau bucureștene încărcate de o anumită stare de incertitudine și de melancolie, fie că pictează femei misterioase, Lăzărescu rămâne constant în modalitatea francă de a transmite emoția picturală. Decorativismul de care se folosește în uleiurile sale îl apropie de pictura din epocă a colegului de generație Mișu Teișanu, cei doi fiind reprezentativi pentru această componentă picturală a artelor românești din primele decenii ale secolului al XX-lea. (I.P.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.