otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
Ion Theodorescu-Sion, pictorul cu o viziune de basm, exponent al „solului” românesc și o personalitate destul de controversată, are deja la jumătatea anilor ‘20 un anumit prestigiu și o influență care îl determină să devină Inspector General al Artei, în anul 1926. La asta se adaugă activitatea sa ca vicepreședinte și membru al juriului Salonului Oficial. În această perioadă, expozițiile sale personale devin ceva de nelipsit în cadrul artei autohtone, și totodată un deliciu pentru galeriile din străinătate, opere ale lui Sion fiind prezente în anii 1929-1930 la Barcelona și Rotterdam. În 1929 găzduiește în locuința sa o nouă expoziție personală. Anul 1930 aduce cu el colecția “Icoane și priveliști”, ce conține o impresionantă varietate de aspecte ale vieții rurale. Tot în această perioadă, Sion călătorește în Italia, în Franța la Brâncuși și Pallady, și la Constantinopol. În luna februarie a anului 1931 organizează o expoziție personală la Palatul Universul, iar mai târziu se mută împreună cu prietenul său Cornel Michailescu devenind vecin și cu poetul Ion Minulescu. Urmează a XI-a expoziție personală, compusă din portrete, nuduri, capete de expresie și flori, unde se remarcă noi tehnici în pictura lui Sion. Acesta era pictorul la trecerea dintre deceniile 3 și 4, moment interesant, dincolo de pictarea operei de față. Pictor al simbolului, Theodorescu Sion reușește să redea cu o deosebită finețe stilul național, fără a-i diminua autenticitatea sau impactul. Pornind de la folclor și tradiție, el creează compoziții complexe și extraordinar de sugestive. Armonia sa este una personală iar aglomerarea mai ales a prim-planului, decorativismul îndrăzneț sau plasarea personajelor în formă piramidală, devin caracteristice operei lui Sion. Deși a fost adeptul experimentelor, se pot observa preferințe pentru anumite culori, modalitățile de aplicare a tușei sau temele abordate, în funcție de perioadă. Anii ‘30 aduc picturii lui Sion o atmosferă mai caldă, o moliciune a materiei, o muzicalitate mai pregnantă. Pictura “Liolea” este una deosebită, șocând prin combinarea portretului cu natura statică într-o compoziție mixtă, complexă atât datorită execuției impecabile din punct de vedere tehnic, dar și multitudinii de simboluri ce deschid poarta spre dimensiunea interioară. Practic, Sion realizează un colaj cu elemente specifice culturii noastre, unde fiecare deține o semnificație proprie, ca o călătorie spirituală pe meleagurile țării. Cu același rafinament cu care ne-a obișnuit, pictorul brăilean realizează un echilibru între cele două teme, deși tânăra pare să aibă prioritate în fața naturii moarte. Sion le pune într-o relație de interdependență prin repetarea motivelor de pe basmaua fetei, pe farfurie și pe vas sau a culorii rochiei, pe petalele florilor, aducându-le la același nivel. Ca toate personajele lui Sion, tânăra apare ca un arhetip, cu o frumusețe simplă și o prospețime pe care pictorul le asociază de fiecare dată modelelor feminine. Din punct de vedere tehnic, pictura capătă o luminozitate intensă datorită nuanțelor de roz, galben și alb-gri care domină compoziția. Volumele au o tendință de geometrizare și sunt aplatizate și delimitate concis prin tușe negre. (S.T.)
Bibliografie
CLONARU, Hariton, SCHOBEL, Doina, “Ion Theodorescu-Sion”, Muzeul de Artă al R.S.R., București, 1971
Dimensiuni
custom 61,5
Descriere
ulei pe pânză, semnat stânga jos, cu negru, TSion
Datare
1929-1930
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Ion Theodorescu-Sion, pictorul cu o viziune de basm, exponent al „solului” românesc și o personalitate destul de controversată, are deja la jumătatea anilor ‘20 un anumit prestigiu și o influență care îl determină să devină Inspector General al Artei, în anul 1926. La asta se adaugă activitatea sa ca vicepreședinte și membru al juriului Salonului Oficial. În această perioadă, expozițiile sale personale devin ceva de nelipsit în cadrul artei autohtone, și totodată un deliciu pentru galeriile din străinătate, opere ale lui Sion fiind prezente în anii 1929-1930 la Barcelona și Rotterdam. În 1929 găzduiește în locuința sa o nouă expoziție personală. Anul 1930 aduce cu el colecția “Icoane și priveliști”, ce conține o impresionantă varietate de aspecte ale vieții rurale. Tot în această perioadă, Sion călătorește în Italia, în Franța la Brâncuși și Pallady, și la Constantinopol. În luna februarie a anului 1931 organizează o expoziție personală la Palatul Universul, iar mai târziu se mută împreună cu prietenul său Cornel Michailescu devenind vecin și cu poetul Ion Minulescu. Urmează a XI-a expoziție personală, compusă din portrete, nuduri, capete de expresie și flori, unde se remarcă noi tehnici în pictura lui Sion. Acesta era pictorul la trecerea dintre deceniile 3 și 4, moment interesant, dincolo de pictarea operei de față. Pictor al simbolului, Theodorescu Sion reușește să redea cu o deosebită finețe stilul național, fără a-i diminua autenticitatea sau impactul. Pornind de la folclor și tradiție, el creează compoziții complexe și extraordinar de sugestive. Armonia sa este una personală iar aglomerarea mai ales a prim-planului, decorativismul îndrăzneț sau plasarea personajelor în formă piramidală, devin caracteristice operei lui Sion. Deși a fost adeptul experimentelor, se pot observa preferințe pentru anumite culori, modalitățile de aplicare a tușei sau temele abordate, în funcție de perioadă. Anii ‘30 aduc picturii lui Sion o atmosferă mai caldă, o moliciune a materiei, o muzicalitate mai pregnantă. Pictura “Liolea” este una deosebită, șocând prin combinarea portretului cu natura statică într-o compoziție mixtă, complexă atât datorită execuției impecabile din punct de vedere tehnic, dar și multitudinii de simboluri ce deschid poarta spre dimensiunea interioară. Practic, Sion realizează un colaj cu elemente specifice culturii noastre, unde fiecare deține o semnificație proprie, ca o călătorie spirituală pe meleagurile țării. Cu același rafinament cu care ne-a obișnuit, pictorul brăilean realizează un echilibru între cele două teme, deși tânăra pare să aibă prioritate în fața naturii moarte. Sion le pune într-o relație de interdependență prin repetarea motivelor de pe basmaua fetei, pe farfurie și pe vas sau a culorii rochiei, pe petalele florilor, aducându-le la același nivel. Ca toate personajele lui Sion, tânăra apare ca un arhetip, cu o frumusețe simplă și o prospețime pe care pictorul le asociază de fiecare dată modelelor feminine. Din punct de vedere tehnic, pictura capătă o luminozitate intensă datorită nuanțelor de roz, galben și alb-gri care domină compoziția. Volumele au o tendință de geometrizare și sunt aplatizate și delimitate concis prin tușe negre. (S.T.)
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
