169. Case la Montreuil [1901-1905]

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

169. Case la Montreuil [1901-1905]

Gheorghe Petraşcu

1872, Tecuci, Galați - 1949, Bucureşti

Estimare:

EUR 8.000 - 15.000

Adjudecat

EUR 11.000

ulei pe pânză, 46.5 x 55 cm, semnat stânga jos, cu roşu, "G. Petraşcu"

Provenienţă

colecția acad. dr. Zeno Popovici.

Locat la mică distanță față de Paris, Montreuil va reprezenta o bună sursă de inspirație pentru artistul Petrașcu, care avea să revină aici timp de mai mulți ani începând cu anul 1900 până spre 1909. L-au atras casele ce se înalțau solemn prin arhitectura specifică, un atribut foarte bun al artistului fiind acela de a reda impecabil soliditatea formelor pe care le reprezenta. Ceea ce îl mai interesa era redarea unui echilibru arhitectural al formelor și asimetriilor, însoțite de o gravitate foarte ușor perceptibilă. Anii în care creează se concretizează în numeroase expoziții la Tinerimea Artistică, asociație ce se fonda în anul 1901 la inițiativa membrilor Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino și a sa, la care va fi prezent în fiecare an. Ateneul Român este un alt loc unde tânărul Petrașcu expune începând cu 6 decembrie 1900, când debutează cu prima sa expoziție de 60 de lucrări, picturi și desene, realizate în ultimii 3 ani. Își face remarcată prezența de asemenea și la Saloanele Oficiale. Ajunge la Paris printr-o bursă de studii oferită de Ministrul Instrucțiunii Publice Spiru Haret, în anul 1898, la recomandarea maestrului Grigorescu care îi observă aspirațiile de artist, din perioada în care Petrașcu și bunul său prieten, artistul Ipolit Strâmbu îl vizitau la atelier și îl ajutau la prepararea pânzelor și a tablourilor pentru vernisaje. La Paris ca și înaintașii lui, descoperă secretele muzeelor pe care le frecventa adesea, de la Goya descifrând secretul negrului pe care învață să îl valorifice în operele sale. Astfel, negrul devine un element al său, ceea îl face ,,colorist unic. Un iscoditor de melodii picturale grave” așa cum îl descrie Tonitza în Scrierile sale despre artă. (G.M.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.