80. Natură statică cu album de artă, vase, flori și cărți [1936]

Gheorghe Petraşcu, născut la Tecuci, urmează studii de ştiinţe naturale la Universitatea din Bucureşti, la care renunţă însă după scurt timp şi, hotărând să se dedice artei, se înscrie la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti. A fost curând remarcat de Nicolae Grigorescu, operele de început ale lui Petraşcu purtând de altfel ecourile artei acestuia, dar şi de G. Dem. Mirea, ale cărui portrete au lăsat o impresie puternică asupra lui Petraşcu, vizibilă de asemenea în lucrările sale din perioada de început. În 1898, după absolvire, i se acordă o bursă de studii la Paris, unde, odată ajuns, se perfecţionează primind sfaturile unor artişti şi cercetând muzeele. Nu copiază însă prea mult din capodoperele artei trecutului, ci îşi urmează cu încredere înclinaţiile spontane. Primeşte o bursă din partea Ministrului Şcolilor, pe atunci Spiru Haret, la recomandarea lui Grigorescu, care îi permite să petreacă patru ani la Paris, după o scurtă şedere la München şi să călătorească la Barbizon. Urmează cursurile Academiei Julian, în atelierul lui Bouguereau, artist ce se bucura de reputaţia de pictor de nuduri după regulile academiste, unde îi cunoaşte pe Benjamin Constant şi Jean-Paul Laurens. Apropierea de Bouguereau nu a influenţat cu nimic natura spontană şi spiritul popular românesc al lui Petraşcu. Acesta este Gheorghe Petrașcu în prima sa perioadă artistică, din jurul anului 1900. După 1902, drept membru fondator al Tinerimii Artistice avea să se numere printre cele mai importante nume ale artei românești moderne, având și o pictură ce îi susținea poziția. Avea să lucreze pentru încă 40 de ani, devenind unul dintre cei mai longevivi și apreciați creatori din secolul XX, fiind totodată primul pictor de la Nicolae Grigorescu care era acceptat în rândurile Academiei Române (1936). Naturile statice ale lui Petraşcu au capacitatea de a ridica obiectele simple la nivelul de strălucire al pietrelor preţioase. Nu sunt niciodată prea variate sau prea sofisticate în aranjamente compoziţionale, apelând doar la câteva obiecte folosite ca leitmotiv. Ca o regulă, masa este acoperită cu o stofă de culoare albă, cu imprimeuri negre sau bleumarin, cu flori roşii sau roz sau pături cu dungi în genul celor populare. Pe aceste pânze, sunt aşezate în variante infinite obiectele prozaice care capătă nobleţe prin preţiozitatea culorilor şi voluptatea materiei dense, bogate în efecte plastice. Senzaţia pe care o lasă naturile statice ale lui Petraşcu este una de mineralizare, de vitrificare a obiectelor reprezentate, aici a cărţilor, care încep să semene cu nişte cutii de bijuterii, şi a vaselor, ce capătă sclipiri de onix.

Bibliografie

FLOREA, Vasile, "Petrașcu", Ed. Meridiane, București, 1989
OPRESCU, George, "Gheorghe Petrașcu", Ed. Meridiane, București, 1963

Dimensiuni

width 55 cm, height 41 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat și datat dreapta sus, cu negru, "G. Petrașcu, (1)936"

Informații documentare

Opera a participat la expoziția personală Gheorghe Petrașcu, Sala Dalles, București, 18 martie - 14 aprilie 1936. Opera a participat la a XXI-a ediție a Esposizione Biennale Internazionale d'Arte, Veneția, 1938 și este menționată în catalogul expoziției la pag. 310. Opera a participat la expoziția retrospectivă Gheorghe Petrașcu, Sala Dalles, martie 1940. Opera a participat la Salonul Oficial. Pictură și Sculptură, Fundația "Dalles", București, iunie-iulie 1945 și este menționată și reprodusă în catalogul expoziției la pag. 30, cat. 217, respectiv planșa 16.

Datare

1936

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.