Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
ulei pe lemn, 22 x 33 cm, semnat și datat stânga jos, cu roșu, "Grigorescu, (1)904"
Paleta de alburi ce inundă întreaga scenă, izvorând din luminozitatea aproape orbitoare a cerului, vegetația în culori pastelate, trupul prelung și fin al modelului încadrează declarat această pictură în perioada albă, aproape de finele vieții artistului. Anul 1904 înscris de Grigorescu, confirmă datarea ce rezultă din viziunea și stilul imaginii.
Scena redând un personaj feminin culcat în iarbă este o temă recurentă în opera lui Nicolae Grigorescu, temă ale cărei începuturi le putem găsi în "Nimfă în pădure" (probabil deceniile 1860-1870) , unde fondul de vegetație deasă contrastează intunecat, în spiritul Școlii de la Barbizon, cu luminozitatea degajată de trupul nud al personajului. Treptat, pe parcursul evoluției operei, tema este regăsită și decantată de Grigorescu în lumea rurală de la noi, modelele franceze fiind înlocuite cu tinerele țărănci cu trupul svelt ca lujerul, redate din profil, culcate în iarbă. Dacă în perioada de maturitate a stilului sau uneori în jur de 1895, Grigorescu insistă asupra culorii (iarba, basmaua roșie, succinte detalii vestimentare ; v. Păstoriță cu oi/Primăvara, Muzeul județean de artă Prahova, donația Seulescu-Stere; Pe pajiște, MNAR, inv. 69663/7603 ), punerea în pagină, respectiv încadrarea în peisaj a modelului rămâne aproape aceeași, în multele « variațiuni pe aceeași temă » pictate de artist cu precădere pe suporturi preferate, de format mic. Motivul fetei în iarbă face în perioada albă pandant cu un altul, cel al tinerei țărănci în picioare, cu siluetă prelungă, elegantă, pe fundal de peisaj, uneori cu fuiorul în mâini, precum schițele pentru coperta revistei Semănătorul. Este vorba despre o tipologie inventată programat și mereu afinată de Grigorescu, cea a Rodicăi, formulă de corp feminin elansat, ideal, pe care artistul o va fi considerat-o emblematică pentru arta românească în căutare de afirmare identitară.
Reluarea în serie a motivului fetei culcate în iarbă a însemnat în mod evident pentru Grigorescu ocazia unor variate exerciții pe tema luminii, ce pot fi considerate ca și ansamblul picturilor de alburi, drept formula sa personală, răspunsul original al artistului național la problema luminii ridicată de impresionism. De aceea am putea considera că pictura de alburi este în opera lui Grigorescu rezultanta interferenței între o opțiune estetică luată în deplină luciditate și consecințele accidentelor vizuale ale bolii de ochi ce a reordonat viața artistului la răscrucea secolelor XIX-XX. (I.B.)
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
