77. Ștrengarul

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

77. Ștrengarul

Nicolae Grigorescu

1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina

Estimare:

EUR 20.000 - 30.000

Adjudecat

EUR 32.500

ulei pe pânză, 28 x 23 cm, semnat dreapta jos, cu roșu, "Grigorescu"

Informații documentare

Opera este reprodusă în „Pictorii portretului. Despre orgoliul în artă”, Mircea Deac, Ed. Monitorul Oficial R. A., București, 2013, la cat. 26, p. 31 sub titlul „Portret de copil”.

De la micile iconițe vândute duminica la târg, la pictura de biserici, la studiile după marii maeștri, la pictura barbizonistă din preajma Pădurii Fontainebleau, la compoziții istorice, la portret și apoi la pictura în aer liber în care va persista, pictorul Grigorescu va trata de-a lungul activității sale vaste o listă variată de genuri artistice. Studiile efectuate în Franța, pe care le începea la 23 de ani, susținute de binefăcătorii Mihail Kogălniceanu și mai târziu, de doctorul Carol Davila, îl vor pune în contact pe viitorul artist cu arta celor mai mari maeștri ai picturii universale. Ajuns la Paris în toamna anului 1861, unde urma să rămână timp de cinci ani, Grigorescu avea să treacă prin atelierele unor artiști precum Charles Gleyre și Sébastien Cornu, iar în luna martie, admis prin concurs, tânărul Grigorescu devenea oficial unul din elevii Școlii de Belle-Arte. Își va completa educația artistică prin frecventarea muzeelor Louvre și Luxembourg, precum și Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Naționale, unde va urmări operele marilor maeștri, Rembrandth, Tizian, Rubens, Berghem, Rosa sau Prud’hon, lucrând schițe în peniță, în creion, precum și copii realizate în ulei. Dintre moderni, îl va reproduce pe Théodore Géricault, fiind atras totodată și de artiștii Delacroix, Camille Corot sau Théodore Rousseau. Aflat sub grația marilor maeștri, precum și a celor mai moderni, artistul Grigorescu avea să realizeze aici unul dintre cele mai impozante portrete ale sale, „Portretul paznicului de la Chailly”, unde i se remarcă o notabilă admirație pentru realism, mișcare puternic susținută la acea vreme de cercul lui Gustave Courbet. Reîntors în țară în anul 1869, după ce cu un an în urmă expunea în cadrul „Expoziției pictorilor de la Barbizon”, precum și în cadrul „Salonului Oficial francez” din același an, artistul începe a fi apreciat și în spațiul său originar, primind comenzi de la diverși admiratori sau instituții. Primele comenzi vor veni din partea Eforiei Spitalelor Civile, care îi comandau în anul 1870 portretul „Marelui Ban Năsturel Herescu”, pe care artistul îl expunea în același an în cadrul „Expoziției artiștilor în viață”. O a doua comandă, realizată tot la cererea aceleiași instituții avea să fie terminată anul următor, în 1871, reprezentând două portrete ale prinților valahi Grigore Ghica I și Grigore Ghica al IV-lea. În aceste împrejurări, pictorul avea să fie apreciat curând drept unul dintre cei mai valoroși portretiști, fiind soliciat de înalta societate, pentru care va realiza numeroase portrete de nobili și nobile, tratate de artist în direcția picturii de saloane și a unui modernism deja pronunțat. (G.M.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.