otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
Deși se oprește prin mai multe ateliere și studiază inclusiv la Paris, Nicolae Grigorescu va fi un autodidact care va ști cum să potențeze de unul singur darurile naturale de care dispune. Perioada de studii în străinătate corespunde cu realizarea unor adevărate exerciții analitice în muzeele franceze. Își fructifică timpul liber și îl transcrie în sesiuni de reproduceri după lucrările marilor maeștri universali. Astfel, va reuși să înțeleagă mai bine viziunea și tehnica acestora. La finalul studiilor, Grigorescu dobândește o deplină maturitate estetică și o însemnată putere de expresie picturală. Parisul este locul în care artistul se formează intelectual și mai cu seamă uman. Valorifică timpul petrecut pe meleagurile franceze pentru a expune cât mai mult. În 1867, în timpul Expoziției Universale de la Paris, una dintre lucrările sale este achiziționată de însuși Napoleon al III-lea. Spre deosebire de naturaliștii care obișnuiau să se concentreze asupra detaliilor inexpresive, Grigorescu reușește să potențeze forța uluitoare a esențialului. De cele mai multe ori, în căutările sale artistice, pornește de la un motiv umil pe care îl ridică - cu ajutorul unui piedestal imaginar - la rang de artă. Nevoia sa arzătoare de a crea în permanență se transpune în desene schițate rapid după toate elementele care îi instigă imaginația. Creația sa abundă în reprezentări picturale ale unor ființe precum pisica, musca, boul sau șobolanul. Acestea întregesc opera de factură animalieră a artistului și reiterează continua sa preocupare de a reprezenta tot ceea ce îl înconjoară.”Lumea – el o vedea în tablouri. Picta cu ochii, cu gândul, când nu picta cu mâna.”, subliniază Alexandru Vlahuță în volumul pe care i-l dedică artistului. Începând cu picturile rupestre și până în zilele noastre, micile făpturi au servit, în creațiile multor maeștri, drept elemente încărcate de simboluri. Pisica apare, de obicei, ca o reflecție a senzualității și seducției, ca un vânător aflat într-o așteptare latentă a prăzii sau ca o zeitate ce trebuie să fie venerată. La Grigorescu, însă, conotațiile pe care le oferă ipostaza în care este surprinsă felina sunt cu totul altele. Artistul surprinde animăluțul ghemuit, aflat în căutarea confortului domestic. Modul în care artistul contorsionează trupul pisicii trădează, însă, euforia și securitatea de care are nevoie pentru a ațipi într-o asemenea conjunctură. De la DaVinci care afirma că ”până și cea mai mică felină este o operă de artă” și până la artistul român care a dedicat cel puțin trei lucrări în ulei protagonistelor în speță, lumea artei s-a arătat foarte primitoare față de universul pisicilor. Lucrarea de față intră în categoria puținelor configurări în ulei a unor ființe din afara familiei bovinelor din opera lui Grigorescu. Pensulația și jocul de lumini ni-l confirmă pe artist în postura iubitorului de natură, dornic să traducă în pânzele sale cât mai multe fragmente din cadrul fabulos care i-a dominat întreaga creație. Dacă în pictura universală micile făpturi apar adesea surprinse furișându-se în cadru, în opera lui Grigorescu viețuitoarele se bucură de lumina insolită a prim-planului. Protagonista lucrării de față toarce, lipsită de griji, sub pensula ocrotitoare a creatorului său. Depășește planul schiței și îl perturbă atât de mult pe stăpânul său încât ni se prezintă zugrăvită în ulei. Ne invită să o contemplăm medidativ și totodată se concentrează asupra propriei reverii, ignorându-ne în stilul său caracteristic de felină.
Bibliografie
CEBUC, Alexandru, ”Grigorescu”, Monitorul Oficial, 2017.
OPRESCU, George, ”Nicolae Grigorescu”, Editura Meridiane, București, 1963.
VLAHUȚĂ, Alexandru, ”Pictorul Grigorescu - Viața și opera lui”, Alexandru Vlahuță, București, 1910.
Dimensiuni
width 27 cm, height 19.5 cm
Descriere
ulei pe carton, semnat stânga jos, cu roșu, "Grigorescu"
Provenienţă
colecția doctorului Theodor Burghele.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Deși se oprește prin mai multe ateliere și studiază inclusiv la Paris, Nicolae Grigorescu va fi un autodidact care va ști cum să potențeze de unul singur darurile naturale de care dispune. Perioada de studii în străinătate corespunde cu realizarea unor adevărate exerciții analitice în muzeele franceze. Își fructifică timpul liber și îl transcrie în sesiuni de reproduceri după lucrările marilor maeștri universali. Astfel, va reuși să înțeleagă mai bine viziunea și tehnica acestora. La finalul studiilor, Grigorescu dobândește o deplină maturitate estetică și o însemnată putere de expresie picturală. Parisul este locul în care artistul se formează intelectual și mai cu seamă uman. Valorifică timpul petrecut pe meleagurile franceze pentru a expune cât mai mult. În 1867, în timpul Expoziției Universale de la Paris, una dintre lucrările sale este achiziționată de însuși Napoleon al III-lea. Spre deosebire de naturaliștii care obișnuiau să se concentreze asupra detaliilor inexpresive, Grigorescu reușește să potențeze forța uluitoare a esențialului. De cele mai multe ori, în căutările sale artistice, pornește de la un motiv umil pe care îl ridică - cu ajutorul unui piedestal imaginar - la rang de artă. Nevoia sa arzătoare de a crea în permanență se transpune în desene schițate rapid după toate elementele care îi instigă imaginația. Creația sa abundă în reprezentări picturale ale unor ființe precum pisica, musca, boul sau șobolanul. Acestea întregesc opera de factură animalieră a artistului și reiterează continua sa preocupare de a reprezenta tot ceea ce îl înconjoară.”Lumea – el o vedea în tablouri. Picta cu ochii, cu gândul, când nu picta cu mâna.”, subliniază Alexandru Vlahuță în volumul pe care i-l dedică artistului. Începând cu picturile rupestre și până în zilele noastre, micile făpturi au servit, în creațiile multor maeștri, drept elemente încărcate de simboluri. Pisica apare, de obicei, ca o reflecție a senzualității și seducției, ca un vânător aflat într-o așteptare latentă a prăzii sau ca o zeitate ce trebuie să fie venerată. La Grigorescu, însă, conotațiile pe care le oferă ipostaza în care este surprinsă felina sunt cu totul altele. Artistul surprinde animăluțul ghemuit, aflat în căutarea confortului domestic. Modul în care artistul contorsionează trupul pisicii trădează, însă, euforia și securitatea de care are nevoie pentru a ațipi într-o asemenea conjunctură. De la DaVinci care afirma că ”până și cea mai mică felină este o operă de artă” și până la artistul român care a dedicat cel puțin trei lucrări în ulei protagonistelor în speță, lumea artei s-a arătat foarte primitoare față de universul pisicilor. Lucrarea de față intră în categoria puținelor configurări în ulei a unor ființe din afara familiei bovinelor din opera lui Grigorescu. Pensulația și jocul de lumini ni-l confirmă pe artist în postura iubitorului de natură, dornic să traducă în pânzele sale cât mai multe fragmente din cadrul fabulos care i-a dominat întreaga creație. Dacă în pictura universală micile făpturi apar adesea surprinse furișându-se în cadru, în opera lui Grigorescu viețuitoarele se bucură de lumina insolită a prim-planului. Protagonista lucrării de față toarce, lipsită de griji, sub pensula ocrotitoare a creatorului său. Depășește planul schiței și îl perturbă atât de mult pe stăpânul său încât ni se prezintă zugrăvită în ulei. Ne invită să o contemplăm medidativ și totodată se concentrează asupra propriei reverii, ignorându-ne în stilul său caracteristic de felină.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
CEBUC, Alexandru, ”Grigorescu”, Monitorul Oficial, 2017.
OPRESCU, George, ”Nicolae Grigorescu”, Editura Meridiane, București, 1963.
VLAHUȚĂ, Alexandru, ”Pictorul Grigorescu - Viața și opera lui”, Alexandru Vlahuță, București, 1910.
Dimensiuni
width 27 cm, height 19.5 cm
Descriere
ulei pe carton, semnat stânga jos, cu roșu, "Grigorescu"
