Bibliografie

CONSTANTINESCU, Paula şi SCHOBEL, Doina, „Gheorghe Petraşcu” Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1972 VASILE, Florea, „Gheorghe Petraşcu”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1989

ulei pe pânză, 43 cm, 50,5, semnat, localizat şi datat dreapta jos, cu negru, G. Petraşcu, T.ghiol, (1)935

Informații documentare

Proveniență: colecţia dr. Gheorghe G. Chipail; importantă colecţie privată, Iaşi. Opera a participat la Expoziția Personală Gheorghe Petrașcu, Sala Dalles, București, 1936 și este menționată și reprodusă în catalogul expoziției la cat. 130. Opera a participat la Expoziția Comemorativă Gheorghe Petrașcu, Muzeul de Artă al R.P.R., București, octombrie-noiembrie 1957 și este menționată la cat. 150, pag. 49 și reprodusă la planșa 21.

În călătoriile întreprinse în Dobrogea, Petrașcu se va opri nu o dată pe malurile Mării Negre, de unde ne va transmite un număr însemnat de peisaje marine. O constantă a genului s-a evidențiat în operele lui Petrașcu în ceea ce privește componența umană. Artistul a preferat să evite panorame care să cuprindă siluete, iar dacă acestea totuși apăreau, erau sporadice și de fiecare dată prezentau o siluetă feminină. În plus, majoritatea acestor peisaje populate sunt realizate la malul mării, un lucru demn de menționat, având în vedere sumedenia de tematici alese în realizarea peisajelor. În “Marea la Techirghiol”putem remarca cum o marină relativ simplistă din punct de vedere al panoramei se poate impune printr-un vizual extrem de accentuat. Calitățile de ”zugrav” ale lui Petrașcu sunt încă odată evidențiate, prin capacitatea de a încărca de voluptate și materialitate pământul și apa. În nuanțări profunde, coasta este prezentată ca o încrengătură vie, care prin micile crevase și muchii devine tangibilă, susceptibilă unei experiențe senzoriale accentuate. În ceea ce privește marea, artistul reușește de fiecare dată să se regăsească în nuanțarea albastrului, care este incontestabil culoarea preferată a lui Petrașcu. Cerul și întinderea de apă sunt alăturate printr-un constrast de calitate și prin omogenitatea pastei, și diferențiate desigur prin tonul folosit. Rezolvarea cromatică aleasă pentru realizarea falezei ni-l relevă pe coloristul Petrașcu, care nu ezită să suprasatureze o suprafață picturală cu scopul precis de a accentua acea porțiune. Chiar dacă aspectul global pare dominat de o singură culoare, monocromia pământiului este ruptă de o pensulație efervescentă și mai ales de multitudinea de culori folosite. Efectul senzorial produs îl apropie pe Petrașcu de impresioniști, în special prin capacitatea de a crea contraste simultane, chiar dacă gama aleasă pentru pictarea coastei este relativ restrânsă. Însă prin înlănțuire, ocrul, galbenul, albul, brunul, verdele și oranjul creează un joc necesar și incitant, perfect compatibil cu imaginea prezentată. Tot aici putem observa și înțelege acele aprecieri critice aduse la adresa pictorului, ce țin de comparații cu lumea anorganică. “Smalțul”, “cristalul” sau “pământurile arse” ale lui Petrașcu se regăsesc și în această lucrare, chiar dacă în locul zidurilor venețiene sau al hanurilor Bretagniei găsim rugozitatea și asperitatea unei coaste marine.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.