59. Bordei (În pădurea de pe Plaiu) [cca. 1895]

Țesută din tușe alerte, așternute în stratul superior din vârf de pensulă, ca „aruncate”, materia picturală a acestei lucrări deține caracteristicile modernității picturii de plein air, inclusiv cele ale artei grigoresciene din faza maturității. Dacă peisajul a fost pictat în România, motivul asupra căruia Grigorescu se oprește (colindând zona subcarpatică), acest „bordei” – de fapt schiță de minimă intervenție umană în peisajul natural - îi va fi adus aminte de ceea ce întâlnise în zona Barbizon: discrete adăposturi improvizate din crengi, scânduri, de către unii artiști ce preferau să studieze în ambianța pădurii de la Fontainebleau nuanțele mișcătoare ale efectelor de lumină și întuneric de-a lungul orelor; tot aici puteau să-și depună materialele de pictori peisagiști pentru zilele următoare și să se odihnească. Artistul italian Giuseppe Palizzi, figură cunoscută a grupului Barbizon-Marlotte își construise către 1870, în pădurea Fontainebleau o mică cabană (obținuse autorizație) pe care o denumise La Gobba, adică movilă sau cocoașă, și pe care o vedea ca pe un simplu accident de teren, „ o cocoașă în mijlocul buruienilor”. Spre deosebire de alte peisaje de Grigorescu, în economia compoziției, partea de materialitate (dealul - pământ, vegetație) acoperă aproape întreaga suprafață a pânzei, cerului rămânându-i un mic colț, dreapta sus. Cea ce ne face să presupunem că pictorul ar fi putut realiza această imagine așezat pe jos, pe un teren în pantă, având o perspectivă în raccourci asupra micului adăpost și a dealului pe care se afla. Grigorescu nu a fost un pictor de arhitecturi, sau mai precis nu a pictat arhitecturi grandioase. A ales sa introducă în opera sa motive rurale modeste, specifice țării către fine de veac al XIX-lea. Chiar dacă a pictat case medievale de piatră din burguri franceze, sau de la noi, case de țară cu cerdac, bordeiul izolat în peisajul neatacat de om, pare a fi, atât prin singularitatea ideii constructive cât și prin prezența naturii neatinse de intervenție umană, în concordanță cu sensibilitatea artistului. Lucrarea poate fi așezată în grupul peisajelor cu bordeie, variațiuni pe aceeași temă, pe care le întâlnim în opera lui Grigorescu din anii 1870 până către 1895. În colecția Muzeului Național de Artă al României (Galeria Națională) unde se păstrează mai multe picturi cu motiv similar, remarcăm ca fiind cea mai apropiată de piesa noastră, poate chiar pictată în același loc (după imaginea colibei )și în același moment floral, pânza „ Bordei în pădure”, inv.3338 ( 38,5 x 64, [1895], vezi, Grigorescu pictor al naturii, 2007, cat.129). (I.B.)

Bibliografie

Costina Anghel, Mariana Vida, Repertoriul picturii românești moderne, secolul al XIX - lea, vol.II, literele F-H, ed. revăzută, MNAR, 2022. Marion Lagrange, Les peintres italiens en quete d’identité. Paris 1855-1909, INHA, Paris, 2010. Remus Niculescu, Expoziția Nicolae Grigorescu, catalog de, Muzeul de Artă al RPR, București, 1957. G. Oprescu, Grigorescu și Franța. Studiu asupra formației spirituale și artistice a pictorului, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1946. Mariana Vida, Monica Enache, Rodica Matei, Grigorescu, pictor al Naturii (1838-1907)/Grigorescu, peintre d la nature, [ catalog expozitie ], MNAR, București, 2007. A.Vlahuță, Pictorul N.I.Grigorescu.Vieața și opera lui, Ediția Casei Școalelor, București, 1910.

Dimensiuni

width 40.5 cm, height 26 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat stânga jos, cu roșu, ”Grigorescu”

Datare

cca. 1895

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.