122. Macatul verde [1939-1943]
Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
122. Macatul verde [1939-1943]
1910, Craiova - 1962, Bucureşti
Estimare:
EUR 20.000 - 35.000
Adjudecat
EUR 35.000
Bibliografie
DAVIDESCU, Cătălin, ”Țuculescu”, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1988. Catalogul expoziției retrospective ”Ion Țuculescu 1910-1962”, Muzeul Național de Artă al României, 1999.
ulei pe carton, 48.5 x 67.5 cm
Informații documentare
Opera a participat la expoziția retrospectivă ”Ion Țuculescu”, Muzeul Național de Artă al României, februarie - mai 1999, cat. 104.
Provenienţă
colecția Șerban Țuculescu.
Primele interioare realizate de Ion Țuculescu apar în jurul anului 1942, aproximativ în aceeași perioadă în care încep să fie cunoscute tot mai puține naturi statice în creația sa. Ar părea, așadar, că artistul lucrează în cicluri interconectate și totodată bine delimitate, optând pentru transferarea căutărilor sale creative dintr-o tematică în alta. Parcurgerea muzeelor europene la finele anilor ’30 îl va aduce pe Țuculescu față în față cu celebra ”Camera din Arles” pictată de Vincent Van Gogh. Pornind de la aceste considerente, am putea desluși, în opera ”Atelierul pictorului” realizată în anul 1942, izvorul creației care a stat la baza conturării întregului ciclu dedicat interioarelor. Însă seva creatoare a lui Țuculescu va fi extrasă și din motive autohtone, prin apropierea de folclor. Seria interioarelor țărănești anticipează perioada profund folclorică din opera artistului, renumitele câmpuri de rapiță și perioada totemică. În opera de față, delimitându-se vădit de restul compoziției prin cromatica unică, macatul verde devine tema centrală a lucrării. Țuculescu realizează aici un exercițiu complex din care răzbate un exces voit de exuberanță cromatică. Optează pentru nuanțe intense și contraste puternice, utilizând preponderent nuanțe de albastru și galben. Perspectiva pe care o descompune artistul în motive plastice cuprinde cei trei pereți ai încăperii încărcați cu detalii stilistice exuberante. În partea dreaptă a compoziției regăsim patul, redat în nuanțe stridente de galben, cărora Țuculescu le-a inserat câteva unduiri roșiatice. Aceleași unduiri se vor prelinge către pernele așezate pe pat, deasupra elementului central al operei: macatul. Și în ilustrarea acestuia artistul se oprește asupra tonalităților cromatice care îl suscită vizual. De la verdele crud, așezat direct pe carton și până la adăugirile de negru sau alb, pictorul își desăvârșește paleta cromatică în raport cu restul elementelor. În planul din stânga, regăsim fereastra încununată de prezența florilor. Albastrul nocturn care rezidă în geam, roșul și nuanțele de roz care se ivesc din mijlocul frunzelor verzi ale plantelor, ori ștergarul galben împodobit cu flori vișinii ne introduc ușor în atmosfera lirică a creației. Central, peretele din spate e decorat cu podoabe tradiționale specifice zonei din care își desfășoară activitatea pictorul. Multiplicarea și diversificarea ștergarului invocă o lume arhaică și devine totodată un arhetip sacru al satului ancestral. Acestea vor fi ilustrate preponderent în tonuri calde, de ocru și oranj. Nelipsite sunt și vasele oltenești, restrânse în același plan, direct pe podea. Artistul optează pentru tonurile pământii și implicit pentru apropierea de tradiții. Dacă în planul superior predomină nuanțele alb-albăstrui în redarea fundalului, planul inferior e brăzdat mai degrabă de tonuri închise, de brun și roșu. Forța lirică va lua forma unor descărcări cromatice contrastante și decorative, transpuse drept semne tradiționale care contribuie la crearea atmosferei. Bogat ornamentată, camera artistului ne invită să pătrundem mai adânc în intimitatea sa și ne deschide calea către descifrarea tumultului său interior. Țuculescu va prelua, în opera sa, elemente decorative de inspirație populară ce prezintă un caracter adiacent, fiind necesare omogenizării compoziționale. Semnificațiile scoarțelor oltenești rezidă acum în formule magice, îndelung prefigurate de artistul-ascet al imaginii.
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
SESIUNE
Întreabă-mă despre acest lot
Alte loturi asemănătoare
