43. Nud pe fotoliu

Chiar dacă părăsise definitiv Parisul în 1934 factura operelor lui Iser nu se va desprinde definitiv de aceea tipică creației pariziene. Chiar dacă peisajul și compozițiile de gen, cu personaje, își vor însuși imaginarul autohton începând cu a doua jumătate a deceniului 4, personajele lui Iser, cele care nu suferă travestiuri(arlechini, odalisce, spanioloaice), vor transmite aceeași însuflare modernistă. În plus, utilizarea guașei oferea apariții picturale de o frăgezime cromatică ce se distanța valoric de figurativul românesc, și răspunde instinctiv unui suflu pur vestic. Opera lui Iser are în centru figura umană, printre modelele sale preferate aflându-se oameni aparţinând unei condiţii sociale variate. Artişti de circ, arlechini, balerine, odalisce dar și chipuri anonime sunt modelele frecvente ale galeriei sale de personaje, completate după 1944 cu figuri de ţărani şi muncitori. Nudul a devenit pentru Iser o alegere firească încă de la sfârșitul primului deceniu al sec. XX, când, în primii ani la Paris, lua contact cu operele unui Derain sau Jules Pascin. Mai târziu subiectul se va amplifica și armoniza prin diversitatea imaginarului accesat de Iser, de la senzualele odalisce din Dobrogea, pâna la vestitele modele ce îi pozau în ultima etapă pariziană (Suzanne Caudal sau Sonia). (I.P.)

Bibliografie

COMARNESCU, Petru, ”Iosif Iser”, Bucureşti, 1965 CRĂCIUN, Eugen, „Iser”, Ed. Căminul Artei, Bucureşti, 1945

Dimensiuni

width 36.5 cm, height 51 cm

Descriere

guaşă vernisată pe hârtie, semnat şi datat stânga jos, cu negru, ISER, (19)35

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.