23. Fata pădurarului [1865-1870]

Trăind și exprimând adevărul revelat prin pictură, maestrul Grigorescu a realizat o imagine artistică desăvârșită ca sentiment și rațiune, compunând un spațiu de viață, de lumină și de frumusețe umană, exprimate fără egal. Încă din primii săi ani de studiu artistul demonstrează calități deosebite, perioada franceză fiind una dintre acestea. La Paris, Vitré, Bretania sau Barbizon, Grigorescu va acorda o atentă observare al noului meleag, pe care îl găsește inspirator. Pădurea cu ale sale luminișuri, potecile înguste, drumurile de țară, biserica, lucrătorii pământului, tinerii ciobănași sprijiniți în toiag, bătrânele bretone surprinse în interior precum și chipurile de copile surprinse în iarbă sau în interiorul atelierului său confirmă încântarea sa de pe meleagurile franceze. Cu un simț pictural extraordinar de construcție a formei prin culoare și de echilibru al raporturilor valorice, artistul va excela în toate temele artei sale. Începând de la portret- una din predilecțiile sale desăvârșite, la reprezentările carelor cu boi, a ciobănașilor sau a țărăncuțelor în așteptare, până la peisajele în plină natură, Grigorescu devine prin arta sa un maestru al materiei. Chipurile de copii, temă reluată și mai târziu de artist prezintă în această perioadă influențe ale studiilor marilor maeștri, realizate între 1863-1864, la Luvru. Câteva din aceste lucrări, precum Peisaj stâncos cu vânători și războinici, de Salvator Rosa, Justiția și răzbunarea divină urmărind crima, de Pierre-Paul Prud'hon, Fuga în Egipt, de Rubens, Peisaj cu capre, de Nicolaes Berchem amintesc de perioada de început a lui Grigorescu. Ceea ce îl interesează la un chip este esența, grația, inocența, pe care le alege atent și pe care le redă într-un modelaj impecabil de culoare, mișcător afirmat. În această perioadă timpurie portretele artistului vor surprinde chipuri de copile, evrei, precum și câteva autoportrete, ce îl înfățișează pe tânărul artist într-o perioadă de noi descoperiri, când experimentează învățămintele vechilor maeștri de la Luvru. Fundalul obscur, lumina difuză și interpretarea senină a chiupului îi anunțau calități cromatice deosebite, calități pe care artistul avea să le desăvârșească în scurt timp. Câteva expoziții importante din perioada franceză vor fi Expoziția Universală din Paris, din anul 1986, când expunea 6 pânze, Expoziția pictorilor din Barbizon, din 1868, când se face remarcat de Napoleon al III-lea, precum și expoziția din cadrul Salonului din Paris, din anul 1869. (G.M.)

Bibliografie

Vlahuță, Alexandru, Pictorul Nicolae Grigorescu. Vieața și opera lui, Ed. Casa Școalelor, București, 1910.
Grigorescu. Pictor al naturii, Ed. Muzeului Național de Artă al României, 2007.
Anghel, Costina; Vida, Mariana, Repertoriul picturii românești modern: secolul al XIX-lea, Ed. Muzeul Național de Artă al României, București, 2016, Vol. 2. : Literele F-H.

Dimensiuni

width 21 cm, height 27.5 cm

Descriere

ulei pe lemn, semnat stânga jos, cu negru, "Grigorescu"

Informații documentare

Opera este reprodusă în „Grigorescu”, Alexandru Cebuc, Ed. Monitorul Oficial R.A., 2008, București, la p. 56, sub titlul „Portret de fată”.

Datare

1865-1870

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.