171. Toamnă pe Valea Doftanei

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

171. Toamnă pe Valea Doftanei

Nicolae Grigorescu

1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina

Estimare:

EUR 25.000 - 45.000

Adjudecat post-licitație

EUR 25.000

Bibliografie

CEBUC, Alexandru, "Grigorescu", Monitorul Oficial R.A., Bucureşti, 2008
CIUCĂ, Valentin, "Pe urmele lui Nicolae Grigorescu", Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1987

ulei pe pânză, 30.5 x 44.5 cm, semnat stânga jos, cu roşu, "Grigorescu"

În istoria artei româneşti, Impresionismul a fost deseori asociat cu numele lui Grigorescu. Schimbările aduse de acest curent, cuceririle picturii moderne înaintea insuficienţei şi a sterilităţii procedeelor academiste se vor mula magistral pe sufletul artistului, un liric prin sentimentul personal şi deci un impresionist. Originile câmpeneşti îi vor oferi acestuia permanenta conştiinţă a apartenenţei la natură. Pictura în aer liber, la şevalet, contactul cu existenţa reală a lucrurilor din natură, preocuparea pentru tonurile clare, sub influenţa vibraţiilor luminii, tehnica picturii în tuşe mărunte, alăturate, suprapuse şi în culori pure, neamestecate pe paletă, sunt principale elemente artistice ce-l apropie pe Grigorescu de curentul impresionist. Cercetările în mijlocul naturii, învăţăturile aspectelor impresioniste, Grigorescu le datorează în primul rând anilor petrecuţi la Barbizon şi Fontainebleau, în Franţa, unde, sub influenţa aşa-zisei Şcoli de la Barbizon, pânzele artistului se încarcă de o vibrare colorată, ca efect al surprinderii impresiei de moment. Îndemnurile primite la Barbizon vor fi urmate de artist şi la întoarcerea sa în ţară, pe tot parcursul vieţii. Pe de altă parte, însă, Grigorescu nu se va identifica niciodată cu excesele impresioniştilor francezi: lumina nu devine scopul primar al picturii, ci doar un mijloc pentru înfăţişarea naturii înconjurătoare, obiectele îşi păstrează compacte volumele, iar planurile perspectivale sunt întotdeauna bine determinate. În această manieră va lucra Grigorescu în special în cazul vedutelor luate în preajma Câmpinei, după 1890. Priveliști generoase, fără un subiect anume identificat, ci doar prezența naturii și a pictorului în mijlocul ei aveau să devină "rețeta" în cazul acestor opere tipic impresioniste. Pensulația, paleta de culori și pictura în plein air devin un subiect în sine, traducându-se într-un ciclu de peisaje ce astăzi descriu componenta lirică a picturii lui Nicolae Grigorescu.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.