Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
DAVIDESCU, Cătălin, ”Țuculescu”, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1988.
ulei pe pânză, 47 x 55 cm, semnat și datat dreapta jos, cu negru, ”I. Țuculescu, (19)46”
Informații documentare
Opera a participat la expoziția retrospectivă "Ion Țuculescu. 1910-1962", Muzeul Național de Artă al României, București, martie-mai 1999.
Opera a participat la expoziția "Ion Țuculescu. Geniul amator", Art Safari, București, 2025, și este reprodusă în catalogul expoziției.
Cunoscut ca un artist al culorii, Ion Țuculescu rămâne o voce consacrată prin felul în care își așterne gândurile și viziunile pe pânză. Având o uimitoare forță expresivă, creația sa rămâne să fie amintită ca inimitabilă. Chiar și într-un stadiu incipient, lucrările sale te rețin, având un anumit ritm vibrant, care te invită să explorezi o lume vitală pentru arta românească contemporană. Creația lui Țuculescu este atât de ușor recognoscibilă tocmai pentru că își găsește sorgintea artistică în lumea tradițiilor populare și în frământările spirituale. Pictorul propune o reîntoarcere la cele mai elementare viziuni specifice lumii autohtone. Acesta a căutat să surprindă esența unei civilizații și să o actualizeze, cu scopul de a-și trăi propriile frământări lăuntrice. Ion Țuculescu nu a avut niciodată un profesor, dar cu o rigurozitate demnă de un autodidact, acesta a adâncit, în opera sa, tehnicile pe care le-a asimilat din compozițiile marilor maeștri români, mai cu seamă Luchian și Petrașcu, dar și celor universali, cu precădere Gauguin și Van Gogh. Un capitol puțin mai restrâns cantitativ, din opera artistului, este cel al interioarelor, din perioada anilor ‘30-’40. Această perioadă este continuarea naturilor statice, dar cu o altă desfășurare spațială, propice pentru dezvoltarea noilor sale formule plastice. Din acest ciclu de lucrări fac parte opere precum ”Scenă de interior”, ”Interior cu două femei”, ”Interior cu maramă de borangic”. Acest ciclu pictural marchează apropierea sa de folclor, prin intervențiile obiectelor decorative de factură populară. Țuculescu reconsideră filonul tradițional atât din punct de vedere plastic, cât și teoretic, recurgând, astfel, la o asimilare de factori ce mențin viu specificul local. În opera de față, locul este saturat de elemente recognoscibile aparținând lumii populare. E important să observăm că între elemente nu există o delimitare spațială, ci ele se întrepătrund prin mase dinamice de culoare vibrantă. Spațiul devine închegat, odaia fiind aglomerată de obiecte. Un coș de răchită poposește pe masa din odaia mică, pe lângă aflându-se câteva mere coapte, care se diferențiază de restul cadrului prin tonul mai aprins de roșu. De altfel, observăm și motivele tradiționale în fundal, și ușa, care este parțial încadrată în cadru, parcă lăsând loc privitorului să pășească în cameră. Opera de față poate fi interpretată ca o natură statică într-un interior, fiind diferită față de celelalte lucrări dedicate interioarelor făcute de Țuculescu. Tabloul său devine aievea unei povestiri în ramă, unde două narațiuni se desfășoară concomitent. Cele două planuri se întrepătrund și formează împreună o compoziție vibrantă, ce abundă în culori și modele, ce-și găsesc locul doar în tablourile lui Țuculescu.
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.