140. Ruinele Pompeiului [1874]

Călătoria în Italia clasică pentru biografiile artistice se situează în cea a lui Grigorescu in iarna 1873-1874 (Trieste, Veneția, Florența, Roma) și apoi în continuare, primăvara, când se află la Napoli și în împrejurimi. Succesul (inclusiv financiar) obținut de artist in 1873 când peste 140 de picturi ale sale au fost prezentate în marea expoziție a Societății Bellelor Arte, va fi contribuit la luarea deciziei finale privind această călătorie. Nu deținem mărturii explicite ale pictorului despre scurtul moment italian ce survine ulterior formației sale franceze, sursele principale de informație rămânând lucrările executate în intervalul amintit (picturile, desenele academii- studii de nud, caricaturile consemnând prezența sa în celebrele orașe de artă din peninsulă). Ținând cont de episodul puțin cunoscut al frecventării de către Grigorescu la Roma, a atelierului de la Accademia Libera del Nudo din Via Margutta, unde a lucrat după model în compania mai multor artiști europeni și unde, desigur, l-a văzut la lucru pe spaniolul Mariano Fortuny, faimos colorist, putem avansa ideea unei duble ținte a pictorului român prin vizitarea Italiei. Pe de o parte, întâlnirea cu capodoperele „la ele acasă’’ (cunoscuse școlile italiene de pictură în bună măsură la Luvru, unde executase și copii), pe de alta întâlnirea cu arta contemporană, mai precis cu Școala de la Resina, școala de peisaj în aer liber de la Posilippo și Portici, lângă Napoli, activă în acei ani. Despre căutările peisagiștilor napolitani făcând pandant școlii franceze de plein air a momentului (ne aflăm în 1874, anul primei expoziții a impresioniștilor), despre ceea ce se petrecea lângă Napoli,Grigorescu va fi aflat în Franța de la pictorii napolitani prezenți în zona pădurii de la Fontainebleau, precum Giuseppe Pallizzi (stabilit la Marlotte) și frații acestuia cu toții lucrând în deceniile 7 și 8, alternativ la Napoli și Marlotte. Aflat în fața celebrelor vestigii de la Pompei - unde arheologii tânărului stat italian de curând unificat în regat, desfășurau o vastă campanie de săpături și de scoatere la vedere a ruinelor - Grigorescu este preocupat de spectacolul luminii, în calitatea sa de pictor de plein air. Nu pare a fi mișcat de măreția Antichității, sau nu ține să consemneze acest sentiment. De altfel o poziție similară o are în fața ruinelor de pe Acropole (v. lucrarea omonimă, MNAR, inv. 3296). Ceea ce-l fascinează la vederea sitului arheologic este regia luminii calme, solare scăldând în chip de liant al întregul peisaj și impunând materialitatea ruinelor din primele planuri spre a lăsa ca într-un abur de alburi, dealurile la orizont. O formulă picturală de lucru în fața motivului pe care artistul o va transforma în propria marcă în țară, către finele secolului, pictând în zona subcarpatică a Câmpinei. Dar stilul tușelor mici, sintetice, rapide, paleta dominată de ocruri și tratarea privilegiată a luminii (în tonuri mai reci, însă), le întâlnim în multe dintre lucrările artistului din deceniul 8, cele de la Vitré cu precădere. În expozițiile sale personale din anii 1880-1890, Grigorescu a expus de mai multe ori lucrări intitulate Pompei. În lipsa oricăror date tehnice privind picturile expuse (cataloagele nu indică decât titluri), nu putem identifica prezența peisajului de față în expozițiile maestrului. Micul dreptunghi alungit pe orizontală, al pânzei, reluat de Grigorescu la dimensiuni foarte apropiate în mai multe imagini pictate în Italia (Napoli, 18 x 34, MNAR, inv.3145 ; Cioban călare pe asin, 26 x 17, MNAR, col. K.H. Zambaccian), amintește de un format adaptat picturii în aer liber, pe care artiștii occidentali din ultimele decenii ale secolului al XIX lea, îl utilizau. (IB)

Bibliografie

Costina Anghel, Mariana Vida, Repertoriul picturii românești moderne, secolul al XIX-lea, vol.II, Literele F-H, Muzeul Național de Artă al României, 2016. Ioana Beldiman, Grigorescu la Roma in Via Margutta, in Secolul 21, nr.7-12/2014. Marion Lagrange, Les Peintres italiens en quete d’identité Paris 1855 -1909, CTHS-INHA, Paris, 2010. Remus Niculescu, Expozitia Nicolae Grigorescu, catalog de, Muzeul de artă al RPR, Bucuresti, 1957. G.Oprescu [-R.Niculescu], N.Grigorescu, vol., Meridiane, Bucuresti, 1963.

Dimensiuni

width 27.5 cm, height 16 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat și datat stânga jos, cu roșu, ”Grigorescu, 1874”

Informații documentare

Opera a fost pictată în aprilie 1874, atunci când Nicolae Grigorescu vizita ruinele Pompeiului, aflate în itinerariul pictorului dintre Roma și Napoli.

Datare

1874

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.