Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
BELDIMAN, Ioana, „Sculpturi franceze. Un patrimoniu resuscitat”, Editura Simeria, Bucureşti, 2005
bronz, 41 x 33 x 15 cm, semnat jos, pe plintă, A. Falguiere
Lucrarea în bronz este un exemplar de dimensiuni mai mici al operei care i-a adus celebritatea sculptorului francez Falguière în rândul publicului şi aprobarea criticii în 1864, anul în care a prezentat-o la Salon. Sculptura se află acum în original la Musée d’Orsay din Paris, iar un exemplar, de asemenea în reducţie, se află în patrimoniul Galeriei de Pictură şi Sculptură a Muzeului Naţional de Artă al României. Născut la Toulouse, Falguière a urmat cursurile École des Beaux-Arts, câştigând mult disputatul Prix de Rome în 1859. În 1868 a obţinut medalia de onoare a Salonului din Paris, iar în 1878 a fost numit ofiţer în Legiunea de Onoare. Din 1873 a început să expună la Salon şi pictură, iar în 1894 execută decoraţia pictată a plafonului din Sala Iluştrilor, în Capitoliul din Toulouse. În pictură, precum şi în sculptură, Falguière imprimă un caracter realist, bazat pe studiul modelului viu, figurilor reprezentate în mişcare. A studiat în atelierul sculptorului reputat şi sever François Jouffroy, care preda un clasicism temperat de naturalism. Devenind în scurtă vreme celebru, a preluat postul de profesor rămas vacant după moartea maestrului său la École des Beaux-Arts în 1882 şi la Institut un an mai târziu. Unul dintre elevii săi a fost Antoine Bourdelle. A obţinut importante comenzi publice pentru monumente dedicate marilor figuri ale celei de-a Treia Republici Franceze: „Monumentul Revoluţiei” de la Panthéon, „Monumentul lui Balzac. Eleganţa, gustul pentru mişcare şi schiţă, i-au permis să varieze vocabularul clasicismului, stilul său, pe gustul partizanilor tradiţiei, aducându-i succes şi în rândul publicului. A fost considerat, vreme îndelungată, drept unul dintre reprezentanţii realismului în sculptura franceză a secolului al XIX-lea, însă astăzi este privit ca eclectic. Lucrarea „Învingătorul în luptele de cocoşi” este o operă din tinereţe a sculptorului, realizată la Roma în 1862, în timpul stagiului Prix de Rome. Acolo, artistul a asistat probabil la scenele de luptă între cocoşi, sport practicat în Italia în acea vreme, din care s-a inspirat pentru opera sa. Sculptura a fost expusă în 1864 la Salonul din Paris, comandată apoi de Statul Francez pentru Musée du Luxembourg, premiată şi medaliată. Datorită succesului obţinut, a fost editată ulterior la diferite dimensiuni de către turnătoriile Thiébaut & Fils şi Thiébaut Frères, Fumière et Gavinot1. „Învingătorul” aparţine, prin formula compoziţională a nudului adolescentin în mişcare, finitul şi eleganţa formelor, curentului neo-florentin, descinzând direct din manierismul lui Giambologna. Sculptura ar fi putut avea ca model figura lui Mercur, realizată de Giambologna. Pentru gustul fin de siècle, „Învingătorul în luptele de cocoşi” reprezenta o adevărată capodoperă, manifestând forţă şi îndrăzneală, atribute pe care se întemeia talentul artistului. Voga pe care a cunoscut-o explică existenţa a două exemplare în România, unul la Muzeul Naţional de Artă iar celălalt provenind dintr-o colecţie particulară
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
