otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
116. Anibal (fratele lui Ștefan Luchian) [cca. 1910]
Opera lui Ștefan Luchian, în deplină concordanță cu viața sa, poartă pecetea autenticității. Nu au existat semnale precoce ale exprimării artistice în viața sa (până la binecunoscutul moment al desenelor de pe pereții casei), însă copilăria i-a servit drept sursă de inspirație primordială pentru viitoarele creații. Alături de cei doi frați mai mici și de copiii din vecini, Ștefan Luchian se va găsi adesea jucându-se pe străzile învecinate casei sale și va porni, deseori, în așa-zise expediții către Podul Vergului, Obor sau mahalaua Negustorilor. Duminica se aventura pe drumul bisericii, acolo unde i se îngăduia, uneori, să tragă clopotul cel mare. Deși este fiul unui fost maior-comandor al garnizoanei din Ștefănești, Luchian nu va urma cursurile Școlii de Infanterie, ci va studia simultan Belle Artele și Conservatorul. Cursurile urmate sub îndrumarea lui Theodor Aman sau Gheorghe Tattarescu îi oferă cadrul necesar pentru deprinderea cunoștințelor prodigioase în arta desenului, cunoștințe pe care le va aplica cu religiozitate în descrierea trăsăturilor personajelor sale. Va studia, așadar, perspectiva academistă a artei, aceeași perspectivă pe care o va întâlni și în peregrinările sale prin capitala Bavariei. La München va realiza copii după marii maeștri expuși în Pinacoteca Veche – amintim aici transcrierea lucrării lui Rembrandt, ”Sfânta familie”, ce va reprezenta un episod revelator în traiectoria sa. Va ajunge mai apoi la Paris, acolo unde va descoperi un nou orizont cultural, mult mai potrivit temperamentului său. În istoria artei românești Luchian rămâne cunoscut drept un virtuoz al portretului. Dintre cele mai cunoscute opere de acest gen amintim ”Safta Florăreasa”, care s-a bucurat de ecouri răsunătoare în epocă. Direcția prioritară în arta sa va fi, așadar, omul. Din perioada de început a creației sale datează o serie de portrete dedicată membrilor familiei sale, executate fie după model, fie după fotografii. Amintim aici lucrările dedicate mamei, pe care o transpune în mijlocul peisajelor câmpenești, cu trupul întins pe iarbă, sau căreia îi schițează trăsăturile în portrete. Redă cu același interes chipuri pe care le întâlnește în existența sa cotidiană, dar și oameni de la sat, florărese sau nomazi. Însă muzicalitatea operei sale plastice se transpune mai cu seamă în fizionomiile și chipurile feminine. Surprinde, de cele mai multe ori, femei elegante, misterioase, pline de grație, care par să ”stea la pozat”, cu vădite influențe ale impresionismului francez. În lucrarea de față Luchian trasează cu aceeași dedicare trăsăturile fratelui său mai mic: Anibal. Adoptă de această dată o paletă mai sobră și mizează pe redarea pronunțată a jocurilor de lumini și umbre. Tușele grave, apăsate, lasă în urma lor nuanțe aprinse de ocru și tonalități pământii. Ținuta elegantă, dar impunătoare, aleasă după moda vremii; dar și mustața și părul atent aranjate, ni-l dezvăluie pe caporalul Regimentului 30 Muscel, Anibal Luchian. Păstrând încă reminiscențele învățăturilor academiste, artistul își ilustrează fratele într-o ipostază contemplativă, concentrată, cu o privire pătrunzătoare, adâncită în propriile sale gânduri. Deși portretele realizate de Luchian sunt adesea individualizate, ele devin exponențiale pentru o întreagă categorie socială. În bogata sa operă portretistică, artistul surprinde drama umană, chipurile apăsate de gânduri și privirile măcinate de drame sufletești ale personajelor sale.
Bibliografie
LASSAIGNE, Jacques, ”Ștefan Luchian”, Editura Meridiane, București, 1972.
CIUCĂ, Valentin, ”Pe urmele lui Ștefan Luchian”, Editura Pim, Iași, 2016.
MARINACHE, Oana, ”Casele familiei Luchian și arhitecții lor”, 2016.
Dimensiuni
width 39.5 cm, height 55.5 cm
Descriere
ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu brun, ”Luchian”
Datare
cca. 1910
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Opera lui Ștefan Luchian, în deplină concordanță cu viața sa, poartă pecetea autenticității. Nu au existat semnale precoce ale exprimării artistice în viața sa (până la binecunoscutul moment al desenelor de pe pereții casei), însă copilăria i-a servit drept sursă de inspirație primordială pentru viitoarele creații. Alături de cei doi frați mai mici și de copiii din vecini, Ștefan Luchian se va găsi adesea jucându-se pe străzile învecinate casei sale și va porni, deseori, în așa-zise expediții către Podul Vergului, Obor sau mahalaua Negustorilor. Duminica se aventura pe drumul bisericii, acolo unde i se îngăduia, uneori, să tragă clopotul cel mare. Deși este fiul unui fost maior-comandor al garnizoanei din Ștefănești, Luchian nu va urma cursurile Școlii de Infanterie, ci va studia simultan Belle Artele și Conservatorul. Cursurile urmate sub îndrumarea lui Theodor Aman sau Gheorghe Tattarescu îi oferă cadrul necesar pentru deprinderea cunoștințelor prodigioase în arta desenului, cunoștințe pe care le va aplica cu religiozitate în descrierea trăsăturilor personajelor sale. Va studia, așadar, perspectiva academistă a artei, aceeași perspectivă pe care o va întâlni și în peregrinările sale prin capitala Bavariei. La München va realiza copii după marii maeștri expuși în Pinacoteca Veche – amintim aici transcrierea lucrării lui Rembrandt, ”Sfânta familie”, ce va reprezenta un episod revelator în traiectoria sa. Va ajunge mai apoi la Paris, acolo unde va descoperi un nou orizont cultural, mult mai potrivit temperamentului său. În istoria artei românești Luchian rămâne cunoscut drept un virtuoz al portretului. Dintre cele mai cunoscute opere de acest gen amintim ”Safta Florăreasa”, care s-a bucurat de ecouri răsunătoare în epocă. Direcția prioritară în arta sa va fi, așadar, omul. Din perioada de început a creației sale datează o serie de portrete dedicată membrilor familiei sale, executate fie după model, fie după fotografii. Amintim aici lucrările dedicate mamei, pe care o transpune în mijlocul peisajelor câmpenești, cu trupul întins pe iarbă, sau căreia îi schițează trăsăturile în portrete. Redă cu același interes chipuri pe care le întâlnește în existența sa cotidiană, dar și oameni de la sat, florărese sau nomazi. Însă muzicalitatea operei sale plastice se transpune mai cu seamă în fizionomiile și chipurile feminine. Surprinde, de cele mai multe ori, femei elegante, misterioase, pline de grație, care par să ”stea la pozat”, cu vădite influențe ale impresionismului francez. În lucrarea de față Luchian trasează cu aceeași dedicare trăsăturile fratelui său mai mic: Anibal. Adoptă de această dată o paletă mai sobră și mizează pe redarea pronunțată a jocurilor de lumini și umbre. Tușele grave, apăsate, lasă în urma lor nuanțe aprinse de ocru și tonalități pământii. Ținuta elegantă, dar impunătoare, aleasă după moda vremii; dar și mustața și părul atent aranjate, ni-l dezvăluie pe caporalul Regimentului 30 Muscel, Anibal Luchian. Păstrând încă reminiscențele învățăturilor academiste, artistul își ilustrează fratele într-o ipostază contemplativă, concentrată, cu o privire pătrunzătoare, adâncită în propriile sale gânduri. Deși portretele realizate de Luchian sunt adesea individualizate, ele devin exponențiale pentru o întreagă categorie socială. În bogata sa operă portretistică, artistul surprinde drama umană, chipurile apăsate de gânduri și privirile măcinate de drame sufletești ale personajelor sale.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
LASSAIGNE, Jacques, ”Ștefan Luchian”, Editura Meridiane, București, 1972.
CIUCĂ, Valentin, ”Pe urmele lui Ștefan Luchian”, Editura Pim, Iași, 2016.
MARINACHE, Oana, ”Casele familiei Luchian și arhitecții lor”, 2016.
Dimensiuni
width 39.5 cm, height 55.5 cm
Descriere
ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu brun, ”Luchian”
