64. Prezicătoare

Corneliu Michăilescu s-a remarcat ca promotor de seamă al mişcării de avangardă din România interbelică, alături de alţi artişti de renume precum Herman Maxy sau Marcel Iancu, de care s-a detaşat totuşi prin particularităţi stilistice şi de convingere artistică. După cum pictorul însuşi declara, intenţia lui artistică presupune „realizarea sintetică a permanentului din natură”, precum şi „realizarea de valori plastice pure – formă şi culoare”. Ideea sa se regăseşte concret mai ales în operele de maturitate. Dacă operele incipiente ale artistului stau sub semnul neo-clasicului îmbibat cu elemente impresioniste, profund influenţate de admiraţia faţă de pictura florentină - dobândită în urma contactului direct cu aceasta în timpul formării sale artistice în străinătate - cele de maturitate, încadrate în a doua şi a treia etapă de creaţie, sunt de factură cubist-suprarealistă cu accente futuriste. Lucrarea Prezicătoarele se încadrează în a doua perioadă de creaţie (1930-1938), reprezentativă pentru gândirea grafică a artistului şi caracterizată prin inspiraţie profund mistică. Prin lucrarea Prezicătoarele, Corneliu Michăilescu reuşeşte o redare sintetică de plăsmuiri feerice cu substrat metafizic, izvorâte energic din subconştientul uman. Atât stilul, cât şi tehnica lucrării sunt de mare originalitate. Inspirat de iconografi, Michăilescu aşterne pe sticlă culori proaspete, de o strălucire irizantă, unduite de linii libere dar ferme care subliniază euforia spirituală, misterul supranatural, graţia şi solemnitatea surprinse în compoziţia sa. Prin linie, formă şi culoare artistul reuşeşte o punere în valoare a frumosului plastic în deplinătatea puterii sale de expresie. Senzualitatea prezenţelor feminine din pictură este estompată doar de sentimentul dramatic transmis de cele două personaje. Mesajul lucrării nu se lasă uşor descifrat, cu atât mai mult dacă se încearcă o abordare epică a compoziţiei. Sensul lucrării se lasă extras doar printr-o abordare strict lirică, ceea ce convinge asupra faptului că Michăilescu a reuşit să îşi atingă scopul propus: acela de a reda prin arta sa “eterna poezie a creaţiunii pure”.

Bibliografie

OPREA, Petre – Corneliu Michăilescu, Colecţia “Artişti români”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972

Dimensiuni

width 41 cm, custom 47,5

Descriere

ulei pe sticlă,

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.