74. Uliță la Mangalia

Incursiunile plein-airiste ce se intensifică ca număr în a doua parte a anilor ’20 anunțau neîntârzierea cu care Șirato își reevalua concepția artistică, depășind acea perioadă de influență tradițională, mai pregnantă în natura statică și portret. Depășind un simbolism adiacent peisajului rural, pictorul își îndreaptă privirea, dacă nu atât de mult imaginilor unui București prea agitat, în special asupra aridului peisaj dobrogean. Techirghiol, Mangalia și Balcic vor deveni centre de interes, inițial a tipului uman, adus la grad de proto –tip, mai apoi prin acel întreg complex ce definea atmosfera unei regiuni pitorești. Frecventele călătorii la malul mării, așa cum reies ele din frunzărirea cataloagelor de expoziție ale Grupului celor patru, dezvăluie una dintre cele mai prolifice perioade de creație pe care le regăsim în biografia artistului. Natura va exercita o fascinație aparte, pe care nu o întâlnim în nici un alt ciclu peisagist, iar calitățile coordonatoare ale mediului abordat străbat vizualul atât în forma finită, a uleiului, dar și în variantele mai rapide, în acuarelele, guașele și desenele lui Șirato. În opera de față regăsim trăirea acelui motiv simplist ce și-a găsit naratorul în penelul unui Șirato, “amăgit” de avalanșa culorii și a luminii. Atent la desenul pregătitor, artistul nu se depărtează de acea materialitate și condensare a sursei vizuale, pe care o reproduce într-o compoziție evident axată pe deja vechile principii de construcție cezanniene. Structura spațială, principala aripă a operei înafara cadrului cromatic, pornește de la un tipic compozițional recognoscibil, și anume modelarea acelei perspective de profunzime, de adâncime. Acest lucru se traduce prin coborârea liniei orizontului, care chiar dacă forțează limitele normative, ca în cazul acelei symmetria grecești, dorește să atingă un țel final. Iluzia nesfârșitului promovată de acest peisaj plonjant a inaugurat astfel un tip de panoramare spațială a naturalului, pe care Șirato nu uită totuși să îl ofere umanului.

Bibliografie

ISPIR, Mihai, „Șirato”, Ed. Meridiane, București, 1979 PANAITE, Cristina, “Francisc Șirato”, Muzeul Național de Artă al României, București, 1998

Dimensiuni

width 26 cm, height 33 cm

Descriere

acuarelă pe hârtie, semnat dreapta jos, cu negru, Șirato

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.